Constant Tonegaru (1919-1952). Un poet expresionist, de un lirism gotic, cu accente avangardiste, a frecventat cenaclul ”Sburătorul” al lui E. Lovinescu și a fost promovat de criticul literar Vladimir Streinu. A dus o viață de revoltat moral umanist și anticomunist, și a sfârșit tragic, după represiunile din beciurile Securității.

*Discret, aproape uitat în România, unicul său volum, ”Plantații”, premiat în 1945, a fost tradus în franceză de Stéphane Lambion și publicat în Franța într-o ediție bilingvă, la Editura Abordo.

„Arena era plină cu manechine de ceară / L’arène était pleine de mannequins de cire.” Cât de profetic contemporan sună acest vers!

* * Constant  Tonegaru a fost victimă timpurie a comunismului. A murit pe 10 februarie 1952, la nici trei luni de la eliberarea din închisoare. A fost arestat pentru că fondase o asociație, ”Mihai Eminescu”, pentru a-i ajuta cu mâncare și medicamente pe intelectualii persecutați de autoritățile comuniste venite la putere.     Articol realizat de Cristina  Hermeziu, Iași

FOTOGRAFIA   ZILEI

Fotografie  realizată de Bruce  Miller Photographi