„Slavă Domnului că noi în 2024 avem cu ce ne mândri. La Caraclău obiceiurile de iarnă se păstrează și acest lucru se datorează faptului că se implică oameni ai locului. E cea mai mare bucurie a mea că avem cui transmite valorile culturale autentice din satul Caraclău.” Așa a început activitatea despre tradițiile locului în cadrul Comunității Oamenilor Activi din Onești și din împrejurimi doamna Anca Dobre, care din toată ființa sa promovează tot ce are nemuritor acest sat. Cuvintele sale, venite din adâncul sufletului, ne-au adus în privire frumoasa priveliște a satului Caraclău, aflat la câțiva kilometri de Onești, după ce parcurgi o șosea, ce urcă și coboară câteva pante, fiind mărginită de două rânduri de copaci. În apropierea sa, după dealuri curg râurile Tazlău și Trotuș, care se îmbrățișează în dreptul cartierului Slobozia, al Oneștiului. „Îmi place să cred că este un sat care întinerește, Caraclăul!” a declarat cu bucurie în glas Anca Dobre, având alături tinerețea unui grup vocal, în frumoase costume populare. Ea ne-a vorbit despre obiceiurile din această localitate, menționând:„despre obiceiurile de iarnă de la noi se pot spune foarte multe lucruri. La noi în Caraclău se începe cu mersul la colindat. Sunt așteptați cu colindul atât copii căt și din rândul familiilor. Am încercat să redescoperim obiceiul colindatului cu copiii și de la <<Lăsatul Secului>> încep pregătirile pentru acest obicei. Cam de atunci se aud și dobele în sat, se fac repetiții cu un fluieraș, acordurile în această zonă fiind unice. Pregătiri sunt și pentru <<Plugul Sfântului Vasile>> (numit și <<Plugul cel Mare>>). La 31 decembrie de dimineață se aude fluierul arnăuților, clopotele de la capră… Aceasta merge din casă în casă, ca părintele cu <<Boboteaza>>.” Odată cu fotografii mai vechi și mai noi ce ilustrează aceste obiceiuri, Anca Dobre a arătat și un clopot de câteva zeci de ani, care se aude de sărbătorile de iarnă, în tot satul, rezonanța acestuia fiind unică în zonă. Ea a precizat că „Obiceiul Plugușorului, ce stârnea copiii pe fiecare uliță, s-a cam pierdut, acum în sat tinerii umblă cu capra, care aici are un ritual deosebit (Jalea Caprei). La Caraclău sunt îmbrăcate cu drag la sărbătorile de iarnă costumele populare. Dar cel mai frumos obicei care ne-a consacrat pe noi este <<Plugul Tineretului>>! Din păcate <<Jianul>> s-a pierdut iar anul trecut am reînviat <<Mocănașul>>, care este un obicei destul de apreciat.”
Ziua de 2 ianuarie este ziua celei mai mari sărbători de iarnă la Caraclău și despre frumusețea ei putem spune că multe surprize pentru acest ”mare carnaval” al obiceiurilor de iarnă sunt ținute …la secret de către familiile ce susțin evenimentul! Cuvintele doamnei Anca Dobre spun totul în acest sens:” << Plugul Tineretului>> începe de la ora 10:30 și ține până noaptea târziu. Acest <<Plug al Tineretului>> a fost reactivat după Revoluție, în 1991 și în fiecare an are câte o temă (2023 <<Indienii>>, 2024 <<Cultura Mexicană>>)” Este de remarcat faptul că inventivitatea urătorilor, costumațiile deosebite ale acestora fac ca anul care începe cu acest eveniment (la edițiile trecute au fost cete care închipuiau un grup de arabi cu cadâne), să aducă multă bucurie în comunitatea locală.
Surprinzând invitații și cu un grup de colindători de la Caraclău, Anca Dobre(foto 2) s-a bucurat de multe aprecieri, chiar consătenii săi întrebându-se ”de unde are atâta timp și putere, pentru a fi alături de tineri în promovarea tradițiilor populare?” O întrebare în acest sens a venit și de la doamna Mihaela Bereș, organizatoarea ineditei activități oneștene: „vrei să faci lucruri frumoase în sat?” Răspunsul doamnei Anca Dobre a fost copleșitor: „Mă fascinează orice! De când am văzut cum sfârâia firul de lână în mâna bunicii!” Alături de marea sa dorință sufletească pentru păstrarea tradițiilor ea este încurajată mereu de ”liantul” ce îi dă noi puteri în tot ceea ce face, de locuitorii din Caraclău, iubitori ai folclorului (prof. Diana Apreutesei) considerând că ”poate fărâma de românism, pe care le-o sădește Anca Dobre în suflet copiilor, le va schimba în bine viitorul!” Impresionant a fost faptul că această personalitate prezentă la frumoasa întâlnire a Comunității Oamenilor Activi a prezentat fiecare costum popular al membrilor grupului vocal ce au însoțit-o la Onești și a menționat:„O ie trebuie să reprezinte o poveste, iar costumul popular din Caraclău are o ie sobră încrețită la gât, o bundiță din cojoc… Catrința o încheiem pe partea cu inima. În sat sunt catrințe și cu fir metalic, ele având influențe muntenești. Iar opincile sunt piese foarte importante la costumul popular. Noi purtăm bundițe de Bacău.”
Doamna Alina Fonoca, învățătoare pensionară din zona Oituzului și-a amintit ”că părinții aduceau catrințe pentru fetele de măritat, fiecare nuntă fiind un eveniment deosebit!” Evidențiind vremurile trecute, în care și fotografiile se impregnează cu ”patina timpului” și punând în față …oglinda prezentului, în dialogul vechi-nou a intervenit doamna Anca Dobre care a menționat:„Au trecut anii… parcă timpul se comprimă, nu mai avem timp de nimic! E greu să pui furca în mâna unei fete tinere moderne! Așa-i și cu șezătorile! Este timp pentru orice, doar să vrei și să îți placă!” O întrebare a venit de la doamna Mihaela Bereș: „Șezătorile erau foarte importante, puteai să vorbești, să socializezi, dar se și lucra?” Răspunsul a venit direct: „Câte persoane mai sunt azi care lucrează lâna, fac covoare. Șezătorile erau și momente de comunicare dar se și lucra! Acum toate lucrurile se întâmplă la un click distanță!”
Doamna Anca Dobre a prezentat faptul că membrele grupului vocal din Caraclău participă cu plăcere la concursuri de folclor (ele au fost și la concursuri online). Sunt foarte dornice de afirmare și poartă cu mândrie costumul popular național. În timp ce altele sunt ”prizoniere a brendurilor de modă”, ele poartă lucruri de valoare pe care le prețuiesc. Este de evidențiat faptul că grupul folcloric și membre ale grupului au interpretat câteva cântece și doine populare. ”Merge jalea pe cărare / Când la drum și când la vale / Merge, jalea rătăcește / Calea nu și-o mai găsește // Merge jalea prin pădure / Nu-i mai pasă nici de lume ! / N-are dor nici supărare / Numai ceru-i pe cărare” este o frumoasă doină interpretată cu mult patos de interpreta Bianca Sandea (în foto 4). Pentru această nestemată folclorică ea a primit un premiu la Festivalul de folclor ”Podureanca”, de la Poduri (din zona Moinești) .Mai mult de atât, cum fiecare s-a născut cu un dar, o altă membră a grupului folcloric, Gabriela Chiriac, a prezentat un colind, vocea sa armonizându-se cu mesajul sublim:”Vino Iisuse în inima mea / Ca într-o iesle săracă / Și încălzește-o cu dragostea Ta / Templu curat să se facă!”. Menționăm că în repertoriul grupului folcloric se află și o melodie a cunoscutei interprete Elena Sima, aceasta fiind de acord să fie prezentată în cadrul programelor artistice susținute de tinerele speranțe ale muzicii populare din Caraclău.
Regretul doamnei Anca Dobre este dat de faptul că odată cu colectivizarea s-au pierdut din obiceiurile satului. Ea a adăugat celor menționate:”Un lucru deosebit care se întâmplă la Caraclău este că ne cinstim eroii. Așa ni se pare sacru, pentru că dacă îți cinstești eroii știm că poporul e pe mâini bune! Elevele grupului folcloric din Caraclău au fost prezente și în emisiuni de televiziune, Favorit TV. Ele interpretează și cântece bisericești și au participat la resfimțirea Bisericii Ortodoxe <<Sfănta Maria Magdalena>> din Satul Catolic Onești.”
La inedita manifestare de la Onești doamna Anca Dobre a adus și niște „lucrușoare” :un buhai, un clopot, o cămașă cu mătase, broboadă, basma și o maramă din borangic precum și baticuri mocănești, ștergare de bucătărie din cânepă și un covor de dat de zestre (foto 5). S-a accentuat faptul că ”obții rezultate frumoase prin motivarea și antrenarea acestui grup, membrele grupului fiind deseori în așteptare de a participa la diferite evenimente. .. Părinții sunt de apreciat, au răspuns frumos întotdeauna și au pus în valoare obiceiurile strămoșești. Mirajul frumoaselor sărbători de la Caraclău plutește în conștiința localnicilor, <<te deconectează>> de la alte activități”.
În finalul întâlnirii, care s-a lăsat cu multe fotografii, s-a așternut și o deosebită bucurie sufletească, doamna Alina Fonoca mărturisind „m-ați teleportat în copilărie” iar doamna Mihaela Bereș cu dorință de încurajare a menționat „să nu renunțați niciodată și să faceți ceea ce vă place! Tradiția trebuie să meargă mai departe, să nu se piardă!” Pentru că, după cum a notat Alexandra Teodora Magda, participantă la această întâlnire, ”tradițiile reprezintă un liant al comunității, conferindu-ne un sentiment de identitate și apartenență, de aceea avem datoria de a le păstra cu sfințenie!” Ion Moraru