RĂSFOIND   PRESA   JUDEȚEANĂ – ”ATITUDINE   ÎN ARGEȘ”

 

Deținuții celebri ai Argeșului au devenit scriitori

 

Persoanele private de libertate pot presta mai multe activități pentru a traversa mai ușor de perioada detenției. Iar mulți dintre ei apelează la scris pentru a trece de această situație, dar și pentru a rămâne ancorați la viața de zi cu zi. Deținuții din Argeș au posibilitatea de a scrie în Revista Penitenciarului Mioveni. Fiecare cum se descurcă mai bine. Pun pe foaie cuvinte, trăiri, sentimente. Informații pe care le-au acumulat în perioada în care erau liberi. Relatări despre suferința detenției și dorul de familie.

Aceste activități îi mențin activi, dar le pot aduce și recompense, cum ar fi suplimentarea dreptului la pachete şi vizite sau chiar permisiunea de ieşire din penitenciar, dacă dovedesc o conduită pozitivă și sunt stăruitori în muncă. În paginile revistei Penitenciarului Mioveni regăsim, ca autori, o parte dintre celebrii deținuți ai Argeșului. Foștii primari Ion Năftănăilă și Tudor Pendiuc, oamenii de afaceri Gheorghe Văsîi, Constantin Scarlat, Mihail Marian și Petru Raia sunt doar o parte dintre cei care și-au pus amprenta, din plin, la crearea publicației. Unii scriu bancuri, alți dau sfaturi privind administrația publică. Unii scriu despre personalitățile județului Argeș, în timp ce alții își modelează simțul creativ și publică poezii.

„Dat fiind faptul că viața este o poveste, iar scrisul rămâne singura modalitate care s-a dovedit a traversa cele mai lungi perioade și să rămână totuși de actualitate, am decis să creăm o revistă cu un tiraj lunar. Revista noastră va cuprinde numeroase povești reale ale persoanelor private de libertate, dar și relatări despre situații și evenimente din viața polițiștilor de penitenciar”, menționau, în noiembrie 2023, pe Facebook, reprezentanții Penitenciarului Mioveni.

Goana după recompense

Persoanele condamnate pot munci și pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională. „Fiecare activitate întreprinsă prin sectorul de reintegrare, de la activități semi-structurate (reviste /concursuri tematice etc.) până la activități de lungă durată, beneficiază de credite (puncte). Sistemul penitenciar are un proces regresiv și progresiv. Atunci când ești cuminte și faci lucruri, primești credite (puncte). Acestea duc la acordarea unora recompense, prin valorificarea lor, determinând astfel un proces constant de progres pentru o evoluție pozitivă. Numărul de recompense ne arată nouă care e parcursul lui în penitenciar și evoluția sa. Unele participări pot fi necreditate, dar relevante (activități de voluntariat)”, precizează comisarul de poliție penitenciară Patric Ghebaru, directorul Penitenciarului Mioveni.

„Atitudine în Argeș” a intrat în posesia mai multor numere ale „Revistei Penitenciarului Mioveni”, de pe parcursul anului 2024, și vă prezintă o parte dintre creațiile deținuților.

Tudor Pendiuc, fostul primar al municipiului Pitești, și oamenii de afaceri Constantin Scarlat, patronul CNCD, și Gheorghe Văsîi, patronul Girexim Universal SA, au fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare, pe 5 mai 2023, de Curtea de Apel București, în dosarul „Publitrans”, fiind și obligați la plata unui prejudiciu de 23.279.706,03 lei. În perioada petrecută în Penitenciarul Mioveni, Tudor Pendiuc a publicat mai multe texte în revista instituției. Fostul edil a dezbătut subiecte precum: serviciile publice, administrația publică locală, funcționarii publici, dar și despre inteligența artificială, bisericile rupestre din Argeș sau „Apa, element esențial pentru viață”.

Tudor Pendiuc nu a uitat de perioada petrecută în fruntea administrației locale din Pitești. În unul dintre numerele revistei, acesta a explicat cititorilor ce este primarul: „Este persoana – de fapt autoritatea – responsabilă de buna funcționare a primăriei, fiind șeful acesteia, care trebuie să rezolve problemele localității prin aplicarea legilor în vigoare și a hotărârilor Consiliului Local”.

Fostul primar a descris „Triunghiul bisericilor rupestre”! În „Triunghiul bisericilor rupestre din Argeș”, Tudor Pendiuc face referire la trei sfinte lăcașuri: „Meteora României sau Schitul Cetățuia Negru Vodă”, după cum a menționat acesta, Mănăstirea Nămăești, făcând referire și la legendele acestui obiectiv monahal, respectiv Mănăstirea Corbii de Piatră. „Spuneam că arhitectural biserica se aseamănă cu bisericile rupestre din Cappadocia și aceasta deoarece acolo, în Cappadocia, pot fi văzute adevărate orașe săpate în munte, de către creștinii care se refugiau din calea otomanilor.”, menționează Pendiuc despre mănăstirea din Corbi.

Lui Tudor Pendiuc (primar  al municipiului Pitești  între  1992 – 2015!), i-a fost respinsă cererea de liberare condiționată și rămâne, astfel, la închisoare, cel puțin, până în decembrie 2024.

Și Constantin Scarlat a scris în publicația penitenciarului. Unul dintre subiectele abordate de acesta se referă la descrierea personalităților județului Argeș. În paginile revistei, patronul de la CNCD, face referire la Ion Antonescu, o parte dintre membrii familiei Brătianu, poetul Ion Barbu, dramaturgul și omul de teatru Alexandru Davila etc, dar și la personalități mai recente, precum Cristian Alexandru Minculescu, solistul de la IRIS, cântărețul Andrei Tiberiu Maria, cunoscut sub numele de scenă Smiley, jurnalistul Robert Turcescu sau fotbaliștii Nicolae Dică și Adrian Mutu. De asemenea, Scarlat a scris și despre „Protecția mediului”, făcând referire la efectele dăunătoare ale lipsei de protecție a mediului înconjurător.

Și lui Constantin Scarlat i-a respins, recent, instanța cererea de liberare condiționată, fiind stabilită luna noiembrie ca dată la care cererea va putea fi refăcută.

Văsîi și-a descoperit pasiunea pentru poezie!

Gheorghe Văsîi a fost ceva mai norocos față de Pendiuc și Scarlat, prietenii săi de suferință. Patronul de la Girexim Universal a fost eliberat condiționat pe 21 august 2024. În perioada detenției, Văsîi a muncit la biserică, a reparat 50 de televizoare, a scris numeroase poezii și a urmat mai multe cursuri. În plus, „la cursuri a avut mereu media 10, a participat la realizarea postului tv, a scris pentru revista din cadrul penitenciarului, a scris peste 100 de poezii”, se menționează în dosarul Judecătoriei Pitești, în care s-a dezbătut cererea de liberare condiționată.

Dar ceea ce a contat în mod decisiv în decizia de a fi pus în libertate a fost faptul că a plătit, împreună cu firma sa – Girexim Universal SA, suma de 8.307.606,79 lei din prejudiciul de peste 23 de milioane de lei, stabilit în dosar.

În penitenciar, Gheorghe Văsîi a scris poezii și despre familia sa, aducându-și aminte de momentele care l-au făcut fericit. Mai multe poezii au fost dedicate copiilor săi. În continuare, vă redăm una dintre poeziile apărute în Revista Penitenciarului Mioveni cu titlul „Pentru William” (fiul său n. red.): „William al meu frumos / Cel deștept și curajos, / Încep cu-o mică urare / Pentru a ta aniversare.// Să ai încredere în tine / Să iubești tot ce e bine, / Să fii bun și înțelept / Eu la asta mă aștept.// Ca să mă mândresc cu tine / Că joci tenis și-nveți bine / Și îți repet mereu, / Tu ești campionul meu”.

Dedicată „mândrei sale cu ochi de foc” poezia  intitulată „Dar”, este închinată  de Văsîi jumătății sale:„Mândra mea cu ochi de foc, / Te-aș cuprinde de mijloc, / Și mereu te-aș mângâia, / Știi că e plăcerea mea. // Iar sărutul meu să vină, / De la glezna ta cea fină / Peste pântecul tău cald / Pân`la buze de smarald, // Ca să-ți simt calda suflare, / Inima cum îți tresare, / Și-o să fie totul bine / Când sunt doar eu și cu tine”.

Fostul primar de la Albeștii de Muscel se ocupă, în penitenciar, cu voia bună! Și Ion Năftănăilă, fostul primar al comunei Albeştii de Muscel, a scris în revista închisorii. Aflat în spatele gratiilor de la Penitenciarul Mioveni, unde ispăşeşte mai multe pedepse privative de libertate, fostul edil s-a ocupat cu partea de umor, redactând rubrica „Să mai și râdem”:

„-Doctorul mi-a prescris să nu mai beau decât un pahar de vin la masă.

– Așa și?

-Mi-am cumpărat zece mese!”, este doar unul dintre bancurile pe care le-a publicat acesta pentru revista penitenciarului. El se pricepe și cu sfaturile pe partea de sănătate… A scris despre efectele rozmarinului: „Planta favorizează secreția bilei, combate balonările, refluxul, elimină gazele și stimulează apetitul”. De asemenea, a explicat efectele meditației și de ce este aceasta benefică omului: „Este cunoscută pentru capacitatea de a reduce nivelurile de stres și anxietate, ajutând să ne simțim mai calmi și mai echilibrați în fața provocărilor” sau „Poate ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate, de spirit și la reducerea simptomelor depresiei” etc.

 În căutarea „unei căi drepte și luminoase”

Printre deținuții cu talent la scris se află Mihail Marian, patronul de la Genicom, zis și „Nușică”. Acesta a scris despre „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii sistemului penitenciar din România, și despre Sfântul Ioan Botezătorul. „Nușică” a reflectat la greșelile pe care le-a făcut: „Privarea de libertate nu aduce cu sine în mod necesar și penitența. Penitența reprezintă pedeapsă autoimpusă având conștiința deplină a greșelii, greșeala trebuie înțeleasă, asumată după care urmează penitența, canonul. De fapt privarea de libertate oferă subiectului un răgaz în care poate să conștientizeze răul făcut, răgaz care din păcate nu-l poate avea în libertate.”

Chibzuind la calea pe care trebuie să o urmeze, Mihail Marian, conform scrierilor sale, este în căutarea unei noi șanse la viață și libertate. „Păcate, căi greșite, greșeli, erori, scăpări de tot felul se pot întâmpla oricui. Orice om, din varii motive, poate pierde busola vieții și drumul drept. Din păcate, aceste situații se pot termina în penitenciar, dar nu este nici pe departe o nenorocire. Prin răgazul pe care-l oferă detenția, poți să stai față în față cu sufletul tău, să-ți limpezești pe îndelete mintea și gândurile, să înțelegi și să conștientizezi unde ai greșit și să-ți asumi”, menționează acesta.

Mihail Marian a fost condamnat, în 2023, la o pedeapsă cu executare, de 6 ani si 8 luni pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Un alt afacerist, a cărui semnătură o găsim în revista Penitenciarului Mioveni este Petru Raia, zis și Inu, fostul proprietar al unei pensiuni din Argeș, care a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru proxenetism, în martie 2022. Acesta și-a scris „Memoriile” din perioada încarcerării. În urma unei vizite la Memorialul ”Închisoarea Pitești”, la care a participat alături de mai mulți deținuți, în primăvara acestui an, Petru Raia a scris: „Ne-au fost prezentate fostele celule, ocazie cu care am realizat câtă suferință au putut pătimi acele suflete de oameni nevinovați, deoarece erau împotriva sistemului comunist. Am rămas cu un gust amar!”.     Articol  realizat de

Alex Vlaicu, de la ziarul ”Atitudine în Argeș”

* Se întâmplă și lucruri deosebite la Penitenciarul Mioveni (din jud. Argeș). Personalul lucrează la  amenajarea unei troițe, ”care va aduce lumina credinței în sufletele tuturor celor care intră în serviciu” (foto 2). O activitate  de aici, care întrece orice emoție pentru a fi prezentată,  a avut loc recent  și s-a numit ”O zi cu tata!” (foto 3)  Pentru 24 de ore  deținuții  au  beneficiat de permisiunea de a ieși din penitenciar, pentru a petrece  o zi cu familia la o pensiune, pe propria răspundere și fără supraveghere atentă. ”Aceasta este o recunoaștere și o recompensă pentru eforturile constante de schimbare ale acestor deținuți. Motivația lor de a se schimba și de a se reintegra în societate ne-a determinat să le oferim oportunitatea de a trăi o zi într-o situație de viață similară celei din libertate, pentru a întări motivația schimbării prosociale. …Noi am ales să credem că toți putem face greșeli și să le arătăm celor aflați în penitenciar calea, oferindu-le valori, norme și aprecierea socială ca un bine comun, redând societății cea mai bună versiune a celor care ne trec pragul”, a menționat  conducerea Penitenciarului Mioveni, subliniind că ” pagină cu pagină, scriem propria noastră poveste iar  întregul  progres instituțional se bazează pe eforturi considerabile, stres și multă dăruire din partea polițiștilor de penitenciare implicați în această muncă”.