Așa a fost din primul moment al vernisajului expoziției sale, Claudia Schițelea, revenită după mulți ani pe meleagurile oneștene, unde a copilărit și a învățat în anii de școală! Ea a întâmpinat vizitatorii, și-a regăsit mulți prieteni, invitându-i pe toți la expoziția deschisă cu deosebită căldură la Galeria Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti” din Onești! Momentul a fost unul de ”sărbătoare a spiritului și al culorii”, de care iubitorii de artă din municipiul de pe Trotuș și din împrejurimi s-au bucurat din plin. ”Galeria de artă a bibliotecii noastre s-a transformat azi într-un loc plin de magie și <<ne amenință>> cu frumusețea tablourilor realizate de Claudia Schițelea. Ea pictează lumea așa cum o vede și dorește să transmită prin lucrările sale trăirile proprii! Claudia Schițelea este de-a noastră, e oneșteancă iar tablourile sale ne aduc calea spre reverie. Naturile statice expuse surprind fructe ce ne îmbie <<să gustăm>> frumusețea artei. Iar portretele ne vorbesc subtil de oamenii din viața ei! Vă invităm să descifrați o parte din sufletul acestei pictorițe!” Așa a fost prezentată noua expoziție de către Diana Manea, de la Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” din Onești.
Dar mai multe lucruri despre Claudia Schițelea ne-a destăinuit doamna Irina Mihăilescu, expert în Psihologia artei, prietenă și … colegă din clasa a I a (la Școala Generală Nr. 10 – azi – Școala Gimnazială ”Emil Racoviță”) cu autoarea frumoaselor lucrări expuse. De această dată Irina Mihăilescu ”s-a reconectat cu Oneștiul” din poziția de critic de artă. Ea a declarat:”Ce avem noi toți în comun? Nevoia de întoarcere la rădăcini, la autenticitate și cultură – nostalgia dragostei de Onești, revenirea în această <<enclavă>> în care am copilărit printre cele mai uimitoare personalități, prin comportamentele elegante ale unei elite intelectuale eclectice din punct de vedere cultural, veridică, creată în perioada cea mai frumoasă a epocii moderne, anii 60 / 70. Perspectivele naturale dun jurul Oneștilor, mediul restrâns ne-au încărcat cu energia purității și a speranței. Toate generațiile noastre s-au refugiat, pentru școli mai bune, pentru un alt tip de perspective, deși aici am vrut să rămânem prin pădurile Perchiului, dar orașul transformat peste noapte a rămas încremenit în timp… Noi, copiii oneșteni ne întâlnim peste mări și țări și ani și ne simțim prin bucuria Oneștiului. Claudia a plecat odată cu alegerea facultății la Iași… De acolo experiența ei ei literar – artistică. După finalizarea studiilor de Limba și literatura română și Spaniolă la Universitatea <<Alexandru Ioan Cuza>> din Iași a ales calea deschisă a jurnalismului, din perioada mai puțin tehnologizată a anilor 90… Trezirea fiorului creației apare în vremea în care s-a aflat în București, când își notează pe perete deciza de a urma Facultatea de Artă! În floarea vârstei și a carierei ajunge să lase totul pentru a deveni student. Ea și-a conștientizat harul divin când a început să picteze, în taberele de pictură, prin valorizările exterioare. Claudia face un pas major în viața și în cariera ei, un act pe care puțini oameni ar avea curaj să îl facă și dedică întreaga existență artei, părăsind zbuciumul vieții urbane pentru a-și crea un splendid atelier, un mediu mai mult decât prielnic creației, într-o zonă izolată din inima pădurilor vrâncene. Lucrările sale se regăsesc în colecții particulare din țară, din Germania, SUA, Franța, Danemarca.”
Doamna Irina Mihăilescu s-a referit strict la modul cum surprind lumea picturile Claudiei Schițelea și a menționat:”Ea demonstrează un bagaj profesional solid, o exprimare sobră și o stăruință admirabilă asupra rezolvărilor de ordin plastic. Splendidele picturi cu flori reprezintă întoarcerea în trecut, spre prospețimea frumosului tradițional, păstrând iminența prezentului, cu toată fragilitatea sa. Calitatea talentului artistei Claudia Schițelea se ascunde în configurația excepțional așezată în compoziții. La riguroasele ei portrete sesizăm o remarcabilă pătrundere psihologică și abilitatea de a reda atât expresia formei cât și a personajului. Prin combinația talentului său literar și artistic tablourile expuse ne îndeamnă imaginația către porțile unei realități trăite – între ce a fost și ce va urma. Acolo, undeva, artista deschide poarta momentului trăit din plin cu familiaritate, dar mai ales cu o ardoare estetică magistrală. Natura statică devine o natură vie, atât timp cât gândurile ne duc către lumina unei după – amiezi plăcute, petrecută cu un bun prieten… Artista valorifică culoarea prin alunecarea nuanțelor florilor și a luminozității către obiectele din jur, către fond. Ulterior reprezentării formelor, liniaritatea creațiilor Claudiei Schițelea este absorbită de o paletă consonantă de culori calde – nuanțe multiple de galben, oranj, roșu, împrejmuite de albul și griurile violet ale drapajelor și obiectelor din jur. Avem de a face cu un spirit pozitiv, romantic, pasional, care ne transmite pozitivismul său romanțat… nimic brusc, nimic brutal, doar o mișcare lină și calmă!”
Expert în Psihologia artei Irina Mihăilescu a mai remarcat două lucruri: pictorița oneșteană Claudia Schițelea a avut un adevărat mentor- pe pictorul Adrian Podoleanu și iubește mult Balcicul ”pentru istoria arhitecturii și înălțimea peisajelor marine balcanice”.
Copleșită de emoții Claudia Schițelea și-a exprimat fericirea că ”bucuria este triplată de revederea cu colegii și cu profesorii”. A fost și un moment sublim în cuvântul său când a menționat:”Este o zi foarte frumoasă pentru mine, că ați venit ca să vedeți ce vreau ca să vă dăruiesc! Este munca mea de 6 ani! ” Ea și-a arătat și dragostea pentru mare, răspunzând întrebării ”de ce Balcic?”
– ”Pentru că toți iubim marea! Până voi absolvi peisajul rural vreau să fac peisaje marine, fiind marea mea iubire marea!” Ion Moraru – Cașin