Îndrumată de prof. Gabriela Fodor, de la Liceul Tehnologic din Dărmănești eleva Alexandra Ardeleanu a cucerit Premiul III la Concursul Internațional de Creație Literară, organizat de Best Bridge Services SRL în parteneriat cu Primăria Comunei Snagov, Consiliul Local al comunei, Consiliul Județean Ilfov, Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Snagov și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din această localitate ilfoveană. Menționăm că acest concurs literar s-a aflat la ediția V a și a avut ca președinte al juriului pe cunoscutul poet și jurnalist Florin Dochia , scriitor activ, cu peste 30 de cărţi de poezie, eseu, critică literară, interviuri şi cu multe activităţi de promovare a literaturii şi artelor, care consideră că aparține (după propria-i mărturisire) ” secolului în care au murit utopiile… care a căscat prăpastia între viaţa interioară şi aceea exterioară a fiinţei umane”.
În poezie Alexandra Ardeleanu ”pictează” amintiri, ea confesându-se liric:”Pictez o față mai rotundă / Apoi un suflet mut… / Pictez obrajii uzi de lacrimi calde / Și buzele uscate, lipsite de sărut/ Pictez doi ochi verzui, cu nuanțe aurii / Pictez doi echi maturi și prea profunzi”. Menționăm că premiul obținut de Alexandra Ardeleanu a fost însoțit de o diplomă de excelență acordată profesoarei Gabriela Fodor, care desfășoară o bogată activitate didactică la Liceul Tehnologic din Dărmănești, județul Bacău.
Iată un poem cu care Alexandra Ardeleanu a participat la Concursul Interrnațional de Creație Literară (Ediția a V a), de la Snagov (jud. Ilfov):
Casa de păpuși
Plimbându-mă în castelul părăsit al minții mele,
am găsit o casă de păpuși, toate cu expresii rele,
într-o cameră distrusă pășesc stingherită:
Oare vre-una din păpuși a fost vreodată fericită?
În părul lor, odată aranjat perfect,
și-n ochii lor, odată colorați în tonuri vii…
se vede acum ruina fiecărei zi…
oglindirea speranțelor pierdute
Bastet, Sobete, Sekmat,
mii și mii.
Încerc să aranjez dezastrul, să fie ca la început,
însă nu voi reuși niciodată,
Mereu va rămâne ceva ce ce m-a durut
așa că am lăsat în urmă o casă de păpuși dărâmată
Și nu mă voi întoarce
Anubis,
Osiris,
Sokar
chiar dacă în această viață nu voi mai avea
un adversar
literar
saidecar
Și multă pace. Versuri de Alexandra Ardeleanu, Dărmănești