Muzeul Național al Țăranului Român din București  găzduiește Expoziția „Je suis Mahala” a artistului vizual Eugen Raportoru. Acest eveniment  marchează 169 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul naţional a ultimilor romi rămaşi în sclavie, printr-o lege promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei la 20 februarie 1856, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”, în urma căreia 250.000 de romi au primit statutul de oameni liberi. Despre  această expoziție   criticul și  istoricul de artă  Dalina Bădescu a declarat: 

”Întâlnirea Mahalalei lui Eugen Raportoru cu galeria Muzeului  Național al Țăranului Român (MNȚR) face parte dintr-un proiect mai amplu al acestei instituții, nu este o simplă întâmplare! Identificarea inefabilului, a sensului profund din spatele precarității contidianului, a edenului ce reverberează de dincolo de ruinele prezentului, toate fac parte din viziunea pe care Horia Bernea a inoculat-o programului MNȚR, creând astfel un loc care funcționează dincolo de convențiile spațiului muzeal sau ale galeriei de artă contemporană. Aici, timpurile pot fi reactualizate, curățate și distilate până la esență – fie că vorbim despre lumea satului, fie de cea a mahalalei, ea însăși un soi de hibrid la limita dintre rural și urban, păstrând gestul dar schimbând stilistica. Și aici, în acest areal al postmodernității autentice, al timpurilor simultane, îl găsim pe Eugen Raportoru, care pe de o parte își retrăiește copilăria, evident personală și totuși referențială pentru noi toți și pe de altă parte propune un construct artistic complex, contemporan și, în ciuda tendințelor, profund uman. Nu creează doar o scenografie credibilă, ci și una ironică și auto-ironică, relativizează însăși noțiunea de galerie de artă, cea care impune o anumită distanță între artist și privitor, fie prin intimidare, fie prin suspendarea voluntară a comunicării, și invită publicul la o introspecție serioasă asupra naturii artei. Revenind la formele ei primare și primordiale, Eugen Raportoru aduce la un loc imaginea plastică, dansul, muzica, mirosul și nu în ultimul rând comunitatea. Chiar dacă vizitarea expoziției este una individuală, care dă senzația asistării la o scenă criminalistică, postfactum, în care spațiul este scos din fluiditatea temporară pentru a rămâne martor la ceva din trecut care l-a înghețat într-o anumită conformație misterioasă, referentul este în mod cert trăirea comună. Rămășitele ospățului reconfigurate într-o instalație a la Daniel Spoerri sau, privind mai departe în timp, citând banchetele romane din frescele și mozaicurile antice, alături de înregistrarea happening-ului care rulează în buclă într-un spațiu alăturat, lipsa voită a sunetelor din prezent pentru a lăsa ecourile trecutului să vibreze, ele toate au un rol aproape magic, de resuscitare a trecutului, a acelei mahalale care îl definește nu numai pe artist, ci o întreagă lume aflată astăzi în derută. Tablourile din expoziție acoperă toate formele memoriei, de la imaginea clară, identificabilă, cea care ține de trăirea într-un anumit prezent, portretele de familie și autoportretul din camera artistului, și până la cele în care forma este redusă la mișcare, la viteză și la referent cultural pur, anume cele din sala banchetului. Cina cea de taină creează capul de perspectivă al expoziției, mizându-se, la fel ca și în cazul celorlalte picturi din aceeași sală, pe sugestie și nu pe descriere. Chiar dacă la prima vedere expoziția lui Eugen Raportoru pare a avea o narație, o poveste în spatele ei, ea este una eminamente ipotetică și abstractă, care poate fi consumată doar simultan, toate timpurile fiind aduse împreună, atât pentru a salva trecutul, dar și pentru a configura prezentul și a da un sens viitorului”.

Expoziția cu titlul „Je suis Mahala” a artistului vizual Eugen Raportoru poate fi vizitată  până la 20 mai 2025.

Eugen Raportoru (născut în  1961, la București) este un artist vizual român, decorat în 2024 de către Președintele României Klaus Iohannis cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria C – „Artele plastice”. Absolvent al Universității Naționale de Artă din București, Departamentul Pictură (licență în 2009 și master în 2011), Eugen Raportoru este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2010, primind premiul pentru pictură din partea acesteia în repetate rânduri. Activitatea sa expozițională este vastă și cuprinde, pe lângă un număr impresionant de expoziții personale și de grup, participări la bienale, saloane și târguri de artă atât locale, cât și internaționale. Practica sa artistică se concentrează în principal pe două modalități de expresie plastică: pictură și instalație. În 2020, instalația sa cu titlul „Camera copilăriei” a fost achiziționată de către Muzeul Național de Artă Contemporană al României. În 2022, expoziția sa „Răpirea din Serai”,  fost prezentată ca eveniment colateral al celei de-a 59-a ediții a Bienalei de Artă de la Veneția, iar în țară a deschis la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția despre deportarea romilor, „Gelem, Gelem, Samudaripen”. În 2023, a avut o personală de referință – „Eugen Raportoru. Patrimoniu”, la Sala de Marmură de la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană al României. A mai expus, de asemenea, la Institutul Cultural Român din  Londra, la Academia Regală de Arte din Londra, la Vatican sub egida UNESCO, la Muzeul Etnic din Oslo și Stockholm, în multe muzee de artă din țară (Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul de Arta Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, etc.), precum și în numeroase galerii și centre de artă.

AMPRENTA    DE  ONEȘTI  este partener media al evenimentelor  găzduite de Muzeul Național al Țăranului Român ( București, Şoseaua Pavel D. Kiseleff 3).