Marius Matache (Make, pentru prieteni) activează în muzica folk de peste 20 de ani, are numeroase proiecte și colaborări cu muzicieni, susține recitaluri de muzică folk în țară și participă la diverse evenimente culturale sau concerte în foarte multe orașe.
Născut la Slobozia (Ialomița) și stabilit din 1996 în București, artistul Marius Matache, doctor în Chimie, se ocupă, pe lângă muzică, și cu alte proiecte de cercetare și mediu, susține tineri artiști sau scrie pe blog, fiind activ în mediul online.
A fost de câteva ori și la Onești, cel mai recent la finalul anului trecut, în 2024, la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” și ne-a adus „Licurici”, colinde și ierni așternute nemaipomenit în versurile cântecelor. După ce a plecat, a nins, pesemne să ne rămână concertul acela într-o copilărească bucurie.
„Ai licurici în păr și praf de soare / Și ochii-ți râd ca niște spiriduși / Te-ai îmbrăcat în haine de păpuși / Să poți veni pe păsări călătoare.” (melodia „Licurici” de pe albumul „Alchimie”, versuri: Sorin Poclitaru).
Artistul ne-a cântat și versuri ale mele, compoziție muzicală proprie, eu fiind o împătimită a iernilor povestite și trăite în texte lirice, iar colaborarea cu artistul Marius Matache a venit în urma unei prietenii mai vechi.
„Inima cu cer” (muzica Marius Matache, versuri Ștefania Pușcalău), este poezia cântată, despre care acest renumit interpret folk a spus că „nu avea cum să nu se regăsească, atâta timp cât este despre iarnă.” Refrenul acestei melodii („Tu știi că vin din aspre ierni cu ger / Și mi se-mbată inima cu cer”) este unul cuceritor!
Ne-am întâlnit prima oară cu Marius Matache prin 2013, cred, la un spectacol de folk și poezie, în Onești. Apoi ne-am mutat mai mult în online, acolo folk-ul, acolo poezia! Dar a fost fain că așa am știut mereu unii de alții, ce facem și pe unde, și cum ne mai găsim să împărtășim treburile acestea minunate de suflet. Uneori, ne și revedem, dacă se nimerește să aibă spectacole prin împrejurimi. Sunt onorată că Marius îmi citește poeziile expuse in mediul online, ba chiar mi-a propus colaborări profesionale frumoase, punând versurile mele pe muzica lui, iar dacă e să avem ceva în comun pe latură artistică, ei bine, ”iernile pe care le scriem / cântăm sunt toate ale noastre.”
Cantautorul de folk Marius Matache a dat glas unor frumoase melodii din ”versurile de iarnă” ce-l au ca autor pe Sorin Poclitaru :”Iubito, ninge cu ninsori străine / Prin viscolul de iarnă mă cobor, / Mi-e dor, iubito, îngrozitor de dor, / Să mă îndrăgostesc din nou de tine.” („Ninge, iubito!”) , ”Atâta iarnă crește pân’ la vânt / Și ea miroase-a stele și-a stafide, / Când sfinții merg acasă, pe pământ / Și Dumnezeu stă-n prag și le deschide.” („Colind de Ajun”).
Cele cinci albume ale artistului Marius Matache sunt:
- „HOINAR prin Piața Matache”, 2013
- „Alchimie”, 2016
- „Ninsorium”, 2020
- „Experimental”, 2021
- „ACID”, 2025
Despre cel mai nou album apărut (albumul ”ACID”), artistul Marius Matache ne-a declarat: ”Chiar și poveștile de dragoste sunt în nota amuzantă, (auto)ironică. Pur și simplu mi-a fost dor să fiu – sic! – ACID, să plec un pic de la balade și alte poeme lirice. Sunt opt piese, cinci în premieră pe un album, celelalte trei orchestrate în premieră (<<Hai să>> și <<Baladă pentru bormașină și târnăcop>>) sau reorchestrate (<<La piață>>). La texte nu sunt surprize. Sunt trei piese pe versurile mele (două dintre ele noi – <<ANAF>> și <<Zece asasini>>, plus <<La piață>>), ceea ce nu s-a mai întâmplat de la <<HOINAR prin Piața Matache>>. Textele celorlalte cinci piese sunt semnate de Sorin Poclitaru (<<Hai să>>, <<Baladă pentru bormașină și târnăcop>>, <<În Beijing), Loredana Tudor-Tomescu (<<Cosânzeana XXI>>) și Laurențiu Ghiță (<<Țara momentană>>)”.
Menționăm că la realizarea albumului au contribuit: Marius Matache – chitară acustică, voce, Marcel Moldovan – tobe, Vlady Săteanu – bas, Lyuben Gordievski – keyboards, Cristi Mihai – voci adiționale, Victor Panfilov – producător muzical, chitare electrice, editare și masterizare iar coperta a fost realizată de Sergiu Mitrofan. Articol realizat de Ștefania Pușcalău (Domocoș), Onești, o poetă sensibilă cu mult dor (pentru) de folk
COMENTARII