Festivalul ,,Ion Creangă – Rădăcina copilăriei”, la Fârțănești (jud. Galați)

 

Da, o adevărată „Lecție de viață”, o lecție din care să înveți cât mai multe lucruri. O lecție despre comunitate, respect, implicare și dorința de a dărui bucurii și zâmbete celor care încă nu au învățat pe deplin ce înseamnă iubirea și respectul. O lecție în care implicarea are rolul de a sădi dragostea pentru toate genurile de artă, pentru cultivarea și promovarea satului, a istoriei, a tradițiilor și a folclorului, toate născute din durere sau bucurie de către strămoșii noștri.

Este arta celor care, prin sacrificiu, s-au dăruit pe sine, hrănind fiecare brazdă, arată sau nearată a pământului românesc, cu propriul lor sânge. Avem datoria sacră de a omagia sacrificiul lor și de a ține vie flacăra culturală, indiferent de situație. Suntem datori neamului cu o fărâmă de respect, pe care trebuie să o facem simțită în inima fiecăruia dintre noi.

Deseori, din dorința de a dărui cât mai mult, putem greși. Poate că acea fărâmă de dăruire este uneori înțeleasă greșit, pentru că uităm ”să dăm Cezarului ce este al Cezarului”, uitând că victoria unui război aparține mulțimii.

Chiar dacă uneori „viața bate filmul”, nimic nu ne oprește să mergem pe linia dreaptă a cinstei și corectitudinii. Nimic nu ne oprește să facem parte dintr-o poveste în care protagoniști suntem noi înșine. Nimic nu ne oprește să batem la uși închise, atât timp cât credem în noi și în faptul că speranța moare ultima, dar, odată ce batem, trebuie să știm ce dorim să cerem și în același timp, dărui.

Se vorbește din ce în ce mai des despre faptul că actul cultural, cultura în general, suferă modificări mari. Se încearcă sugrumarea ei, de parcă nu ar fi suficient că marii clasici aproape că nu mai sunt elogiați. Numele clasicilor literaturii române nu se regăsesc doar pe denumiri de străzi. Le întâlnim în școli și licee, în biblioteci și muzee, în festivaluri și concursuri, în săli de teatru, monumente. premii literare…etc. Peste tot unde trăiește cultura română, trăiesc și numele lor.

Cu siguranță, cultura va trăi și în satul meu natal, Fârțănești. Satul în care m-am născut, am trăit și am copilărit. Satul pe care l-am redescoperit pe măsură ce timpul a trecut odată cu îmbătrânirea părinților, cu primele crăpături apărute în peretele odăii în care am crescut, cu dorul de bunici și de copilărie. Aceste sentimente au renăscut în mine, creând un imbold, o dorință care ar putea părea stranie pentru cei care nu au cunoscut sau nu au înțeles ce înseamnă o copilărie adevărată.

Mă întorc din ce în ce mai des și mai cu drag pe plaiul unde picioarele mele alergau, cândva, ridicând nori de praf în urma lor, adunau spinii de prin coclauri, frământau boțuri de lut în ploile de vară, săreau coarda și jucau șotron. Acolo unde amintirile încă predomină, datorită pârâului Chineja, în care scăldatul era cea mai mare atracție a verii și patinajului fără patine în iernile când gerul Bobotezei crăpa pietrele. Despre baștină și copilărie se poate scrie la nesfârșit, doar dacă le iubim cu adevărat și nu le lăsăm să moară odată cu bătrânii satului.

În ziua de 22 noiembrie 2025, la Fârțănești, județul Galați, satul a fost în sărbătoare. O sărbătoare a sufletului, în care copiii au retrezit la viață spiritul celui mai mare povestitor român, Ion Creangă.

Gazdă perfectă a Festivalului  ,,Ion Creangă- Rădăcina copilăriei”, Adrian Filote, primarul localității și-a primit oaspeții la Căminul cultural ,,Ion Creangă” din Fârțănești, cu flori, cu zâmbete, cu căldură, cu pâine și cu sare, așa cum le stă bine românilor.

După cuvântul de deschidere și urarea de bun venit rostite de edilul comunei Fârțănești, Adrian Filote, am avut onoarea de a prezenta invitații speciali,  sosiți din Galați, Bârlad, Comănești și Odobești, oameni importanți, cu drag de cultură, care au dat plusvaloare evenimentului prin alocuțiunile prezentate despre viața și opera marelui scriitor.

Au onorat invitația:

Dr. Brîndușa Ilie – muzeograf, specialist în istorie;

Prof. univ. dr. Pompiliu Comsa – scriitor și jurnalist;

Dorina Stoica  – scriitoare, membră USR;

Antoaneta Crudu – președinte Asociația Danubiana Galați;

Mioara Baciu  – poetă și jurnalistă;

Prof. Lăcrămioara Lăcrămioara Jercan Teodorescu – poetă;

Florentina Paraschiv – scriitoare;

Moisa Ion  – cronicar umoristic;

Constantin Chirila – cantautor de muzică folk.

Aproximativ 85 de elevi din școlile satului au urcat pe scena Căminului Cultural „Ion Creangă”, sfidând timp de trei ore tehnologia modernă. Îndrumați de către cei mai buni, iscusiți și dăruitori dascăli ( Ilie Doina, Iordache Marinela, Romașcu Nicoleta, Fătu Simona, Mardare Mioara, Tiron Mihaela, Diaconu Angelica și Crihana Agripina), acești copii au susținut un program artistic bine realizat, rămânând în tiparul lui Nică a Smarandei din Humulești.

Micii artiști au încântat publicul numeros cu citate și scenete din opera lui Creangă „Pupăza din tei” și „Soacra cu trei nurori”, precum și cu dansuri și cântece populare. S-au întrecut apoi în cele trei concursuri: „Ce știi despre Creangă?” (cultură generală), „Parada personajelor din operele lui Creangă” și „Vorba dulce de la Creangă” (concurs de recitare).

Toți copiii care au evoluat pe scenă au primit din partea organizatorului, Primăria Comunei Fârțănești, diplome și daruri, în semn de apreciere pentru frumosul dăruit. Premii în cărți s-au oferit participanților la concursul ,,Ce știi despre Creangă” din partea Casei de Cultură Slănic Moldova. Două exemplare din Enciclopedia „Slănic – Moldova – Perla Carpaților Orientali” au fost donate Bibliotecii Comunale și Școlii Gimnaziale „Ștefan Istrati” din Fârțănești, din partea Primăriei Slănic-Moldova, ca omagiu adus celui care, în ultimii ani de viață, a pășit pragul stațiunii balneoclimatice Slănic-Moldova, în speranța că băile cu apele izvoarelor descoperite de serdarul Mihalache Spiridon îi vor alina suferințele.

Cei care ne-au purtat în lumea copilăriei, prezentând evenimentul de la A la Z, în graiul dulce și hazliu al lui Creangă, au fost bravii elevi Ovidiu Ilie și Evelyn Mlăjeru. De la această sărbătoare a copilăriei nu a lipsit nici Ansamblul folcloric „Tinerețe fără bătrânețe”, cel care dă tonul tuturor evenimentelor culturale din Fârțănești și care, vineri,  21 noiembrie, a împlinit doi ani de la înființare. În doar doi ani, acest ansamblu a devenit o adevărată emblemă a comunei, păstrând cu devotament zestrea folclorică și bucuria cântului autentic românesc. „Tinerețe fără bătrânețe” a crescut frumos, aducând pe scenă energie, emoție și eleganța tradiției.

Cât timp vom continua să ne strângem în jurul culturii, al copilăriei și al valorilor moștenite din satul românesc, spiritul lui Ion Creangă va rămâne viu la Fârțănești. Iar acest festival, început din drag, muncă și credință, merită să devină o tradiție neclintită a comunității noastre.  A consemnat Ionica Bandrabur, fiică a comunei Fârțănești, jud. Galați

 Ionica Bandrabur, fiică a satului Fârțănești, este un nume care onorează cultura românească. Artist plastic, poet și scriitor, ea a rămas mereu legată de locul natal, pe care îl poartă ca pe o comoară în suflet. Cu talent, sensibilitate și profund respect pentru rădăcini, a reușit să transforme tradiția într-o sursă de inspirație și mândrie. Prin participarea la organizarea festivalului cultural dedicat satului românesc, doamna Bandrabur nu a făcut doar un gest de omagiu, ci un act de responsabilitate culturală. Într-o lume grăbită, în care globalizarea estompează identități, dânsa a demonstrat că tradiția poate fi păstrată și celebrată. Prezența și implicarea sa arată că încă există oameni care iubesc cultura strămoșească autentică și luptă pentru a o duce mai departe. Ionica Bandrabur rămâne astfel un ambasador al valorilor românești, un model de dăruire și continuitate pentru întreaga comunitate.

 Adrian Filote, primarul comunei Fârțănești, un exemplu demn de urmat, un gospodar cu vechime, ne-a întâmpinat cu pâine și sare, semn al ospitalității care nu s-a pierdut niciodată în această parte de țară. Acesta este un  semn al ospitalității și al respectului străbun ce-l caracterizează pe deplin: un primar care unește trecutul cu prezentul, tradiția cu modernitatea și mai ales unește oamenii comunei. Au fost o clipe în care trecutul și prezentul s-au atins, asemenea a două ramuri ale aceluiași arbore străvechi…

Festivalul „Ion Creangă – Rădăcina Copilăriei”  dovedește că, acolo unde există dragoste de țară, organizatori responsabili, elevi, părinți și profesori care-și iubesc rădăcinile dar și voință din partea autorităților, se pot clădi adevărate catedrale ale spiritului. Evenimentul este catalogat ca o mărturisire, o lumânare aprinsă în pridvorul culturii românești, o fereastră deschisă spre viitor ce aduce un mare merit localnicilor.

 La Fârțănești, într-o zi de noiembrie, oamenii au redescoperit ceea ce națiunile uită prea des: că sufletul unui popor nu se află în zgomotul orașelor, ci în murmurul satelor, în lumina poveștilor,  în casele modeste și în inimile copiilor care urcă pe scenă cu emoția primilor pași în lume.

 Festivalul „Rădăcina Copilăriei” este mai mult decât un eveniment. Este o sărbătoare a memoriei, un strigăt blând „Nu uitați cine sunteți!”, este torța pe care bătrânii o înmânează tinerilor, iar aceștia o ridică spre cer.

 Cât timp există sate ca Fârțănești, cât timp există copii care își cunosc eroii și dascăli care aprind lumina în ei, cât timp există oameni care își iubesc rădăcinile, cultura românească nu va pieri niciodată…pentru că aici, în această comună așezată de o parte și de alta a pârâului Chineja, de la poale de dealuri, poveștile nu se spun, doar se trăiesc, pentru că aici este un loc care respiră prin cultură, iar această localitate se numește  FÂRȚĂNEȘTI cu oameni minunați!   Din articolul  despre Festivalul „Ion Creangă – Rădăcina Copilăriei” publicat de  doamna  Antoaneta Crudu – președintele Asociației Danubiana Galați, membru  al Uniunii Ziariștilor  Profesioniști  din  România (UZPR), în  Ziarul ”Revoluționarul”