Satul Tescani, prin așezare și infățisare a fost și este o localitate de o importanță deosebită față de alte asezari rurale din judetul Bacău.Încă din secolul a XIX-lea atrăgea atenția trotuarul cu rigole din centrul satului, construit pe ambele părți ale drumului care continua pâna la primul amplasament al iarmarocului, 1853. Trotuarul a fost construit din piatra adunată de pe albia Râului Tazlăul Sărat. Era ceva nou la acea vreme intr-un sat.
După ce intrai in sat iți atrăgea privirea coșul de fum al Fabricii de spirturi rafinate, fabrica fiind construită intre anii 1881-1883, construcție care rar se intâlnește in așezări rurale. Clădirea arată că aici a fost o mare industrie alimentară ( in această fabrică pe lângă pruducerea băuturilor se faceau și anumite preparate din fructe). După 1950, intr-o anumită perioadă, in această cladire a fost sediul de garare și reparare a mașinelor agricole folosite la lucrările CAP. Din această cladire a rămas doar numele ce amintește că in Tescani a existat o ,,Fabrică de spirturi”, clădire trecută in Patrimoniul Cultural al județului Bacău. Ruinele fabricii nu se pot vizita , deoarece este o poarta care inseamnă INTERZIS…..!
Clădirea fostei administrații a mosiei Rosetti-Tescanu, care avea in jur construcții anexă (atelier de fierarie, de tâmplărie, hambarul, magazii cu diverse destinații, grajdiul pentru animale, atelierul mecanic, motorul electric, parte din ele au fost demolate, iar o parte au trecut in activitatea dispensarului veterinar. După 1989 Dispensarul veterinar a fost transformat in cabinet medical individual veterinar, și mai apoi clădirea a fost dată in concesiune.
La intrare in sat, imediat dupa ce treci podul, pe partea stângă se află clădirea fostei școli ( acum este transformată in cămin cultural). Școala a fost construită in anul 1902, după un proiect din perioada când Ministrul Învățământului era Spiru Haret. Terenul pe care a fost construită școala a fost donat de boierul Costache Rosetti-Tescanu. Tot el a fost acela care a contribuit cu materiale de construcții și cu o parte din bani pentru construirea ei. Dorinta lui a fost ca pe frontonul școlii să fie scris numele lui, dorință neîndeplinită. Întrucât numărul elevilor crescuse, lângă școală a mai fost construită o clădire mai mică, și aceasta a servit ca sală de clasă. În această clădire, intr-o anumită perioadă, a fost cantina, apoi dormitor pentru tractoriștii detașați pentru recoltatul grâului, banca și ultima dată biblioteca. A urmat demolarea ei și construirea unei anexe a căminului cultural. În curtea fostei școli se mai afla o clădire in care era cancelaria și locuința directorului, care avea beci la subsol, iar in spatele clădirii era grajdiul cu anexe (pe locul de joacă al copiilor), in care directorul putea să crească animale și păsări. Grajdiul a fost demolat, deși era o construcție cu o structură solidă. Ulterior, in clădire a fost găzduită grădinița și sediul unor bănci.
Vis-a-vis de Căminul cultural a fost construit Magazinul Mixt cu bufet și spatiu pentru desfacerea produselor de larg consum, iar alături de magazin a fost brutăria, care asigura pâine pentru toată comuna. Acum nu mai funcționează. Grâul de pe ogoarele satului ia calea exportului in loc să fie transformat in făină și apoi în pâine. Au mai fost două mori de apă, una a lui N. Schirliu și una al lui I. Marin. Într-una dintre ele a fost cazanul de țuică al CAP, iar cealaltă a fost demolată.
Între Tescani și Iliești a fost ,,Piua lui Rusu”, rămasă de la boierul Tescanu. Și această piuă a fost demolată.
Spre centrul satului, pe dreapta, incă se mai află clădirea cu pridvor și stlâpi cu mai multe uși de intrare, in care a fost Banca Populară ”Frăția” și Cooperativa ”Plugarul”, care arătau că viața cooperatistă in Tescani era in plină activitate și dezvoltare. Actualmente in această clădire se află Filiala Creditcoop, iar in spatele ei era sifonăria. Câteva case mai arătoase, denumite ,,case boierești”, cu firmă sau fără, erau ocupate de magazine de comerț, care in zilele de sărbătoare sau de târg (miercurea) erau aglomerate de clienți
În centrul satului se afla localul Primăriei (fosta Casă Comunală) construită intr-un stil de clădire țărănească, cu stâlpi dând aspect de colonade, cu cerdac. Într-una din incăperile Primăriei, intr-o anumită perioadă, aceasta a servit ca sală de clasă a școlii. Clădirea a fost demolată, iar pe locul ei a fost construită actuala Școală Gomnazială ”G. Enescu”.În apropierea Primăriei se afla o clădire in care a funcționat o brutărie de la care ieșea fum și venea miros de pâine caldă. În această clădire a mai fost gazduită grădinița si CEC-ul
Casele din sat erau văruite in alb, acoperite cu tablă, draniță și carton, cu grădinițe de flori in preajmă. Ele alcătuiau un peisaj plăcut și evidențiau preocuparea locuitorilor pentru a avea locuințe ingrijite.
Dispensarul medical Tescani
În afara satului, intre Tazlăul Mare și Tazlăul Sărat se afla Dispensarul medical uman, format din două corpuri de clădire, un corp destinat dispensarului propriu-zis, iar celalalt corp servea ca locuință pentru medic. Dispensarul a fost dat in funcțiune in anul 1915 și avea mai multe incăperi, dintre care una era destinată pentru nașteri. La acest dispensar nășteau mamele din satele componente ale comunei și din localitățile limitrofe.. Ulterior, conform Programului Național de Organizare Sanitară a fost construită o Casă de nașteri (cunoascută mai incoace sub denumirea de ,,Căsoaia”). Prin inființarea maternităților urbane a fost desființată și Casa de nașteri din Tescani. Până in 1968 in clădire a fost sediul administrativ al comunei Tescani și al Miliției. Și această clădire a fost demolată pentru că nu a fost reparată și intreținută la timp, pentru ca să i se dea o altă destinație. O perioadă in clădirea Dispensarului a funcționat așa-zisul Staționar destinat tratării copiilor bolnavi, pentru o scurtă perioadă de timp.
Pe dealul ,,La Meri” se vedeau de la zeci de kilometri două clădiri arătoase și mărețe. Cea mai apropiată de sat este conacul sau curtea cum ii mai spuneau localnicii, care avea in jur câteva anexe (demolate și acestea) și Biserica de patrimoniu ”Sf. Gheorghe”. Conacul era inconjurat pe trei părți de parcul secular, iar cea de a doua clădire, mai spre pădurea de la nord, se afla vila lui Constantin Rosetti spre care conduce o alee cu plopi canadieni. Vila a fost construită in stil elvețian, având 3 nivele: parter si două etaje. După 1944, diferiți răufăcători au demolat vila și au sustras materialele.
În partea de sud a conacului a fost adapostul/grajdiul pentru cai și tresurile boierului. Nu am putut afla la cine au ajuns trăsurile și caii, după plecarea lui Maruca și George Enescu din țară. În actul de donație nu se face vorbire despre aceste bunuri. După 1944, prin anii 50, în acest adăpost, intr-o anumită perioadă, a fost gazduită stâna fostului CAP. Tot aici se mulgeau oile și se făcea prelucrarea laptelui provenit de la ele. Și acest adăpost a fost demolat, care era o construcție cu uși mari și solide.
Spre sud, in afara satului se afla capela care a servit ca biserică din 1928, până când s-a dat in folosință noua biserică.
În siliștea Tescanilor a fost sediul CAP ,,Zorile Socialismului” cu activele si pasivele lui. Totul a fost mutat și ce a mai rămas a fost demolat. În jurul satului, luncile râurilor, rămase fără plopii seculari, pădurile care coboară până in sat, lanurile de grâu, porumb, in, trifoi, lucerna și floarea soarelui, intregeau peisajul frumos al satului.
Localitatea Tescani cu intregul mediu inconjurător poate fi numită un centru pitoresc complex și bogat.
Răsfoind filele de istorie și documentele trecutului am aflat că la Tescani a fost reședința Plășii Tazlău, instituție administrativ-teritorială, așezată de-a lungul Tazlăului Mare, care se intindea de la Schitu-Frumoasa, până la Bârsănești, distanță de 40 de km. Din data de 3 octombrie 1943 resedința Preturii se mută la Scorțeni, unde a rămas până la organizarea raioanelor..
Prin Legea nr. 2 / 11.02.1968 cu privire la reorganizarea teritorială a țării pe județe, Tescanii intră in componența comunei Berești-Tazlău. O parte dintre instituțiile de bază sunt mutate in noua reședință administrativă, iar o parte sunt DESFIINȚATE ȘI DEMOLATE! Articol realizat de Vlad Marin, Tescani, jud. Bacău; Fotografii de Vlad Marin