”…Mai ieri, s-au ridicat la stele ION CIUREA, ION BALCANASU, acum și EMI GHIOC… Dumnezeu să-i odihnească în pace !” Acesta este mesajul trist al profesorului Vicu Sbârcea la trecerea la ceruri a unei mari personalități a Cașinului- Emilian Ghioc! Acest trist eveniment a fost adus la cunoștința locuitorilor Cașinului de către primarul comunei – Daniel Soroiu. ”Dragi cășuneni, cu durere în suflet vă aduc la cunoștință, trecerea în neființă a ING. Emilian Ghioc fiul defunctilor învățători Ghioc, care au pus stiloul în mâna multor generații din comuna noastră! A făcut cinste localității noastre fiind un bun inginer în domeniul hidroelectricii în orașul Brașov, ieșind la pensie în funcția de director a Agenției de Mediu din același oraș, unde și-a desfășurat întreaga cariera profesionala!”
Date mai în detaliu despre Emilian Ghioc a însemnat pe pagina sa de pe o rețea de socializare inginerul Petre Marinescu, viceprimar al municipiului Tulcea: ”Emilian Ghioc provenea dintr-o familie din comuna Cașin (județul Bacău): mama era învățătoare în comună, iar tatăl, după ce a fost prizonier de război și a stat în lagăr în U.R.S.S., revine în Cașin și este, de asemenea, încadrat ca învățător. În 1947, cei doi dau naștere singurului copil, Emilian Ghioc, pe care-l îndrumă către cele mai renumite școli din acea vreme. Emilian Ghioc a absolvit, printre fruntașii promoției, Facultatea de Hidrotehnică din Iași (1973), după care este repartizat ca inginer stagiar la Oficiul de Gospodărire a Apelor Brașov. A participat la construirea Lacului de acumulare Tărlung, ulterior fiind numit șef de șantier. După finalizarea obiectivului care asigură apa potabilă a întregului oraș Brașov, este numit director adjunct la Oficiul de Gospodărire a Apelor (O.G.A.) Brașov. După 1989 este numit director la Agenția de Protecție a Mediului Brașov, funcție deținută până la pensie. A fost căsătorit cu Mariana Ghioc până în 1990, când a fost crunt încercat de soartă prin decesul soției. A reușit să își refacă viața cu Lucia Ghioc, alături de care a trăit până la sfârșitul vieții. Va dăinui în sufletele noastre amintirea de neşters a unei fiinţe deosebite!”
Inginerul Gheorghe Costea din Cașin a declarat în aceste momente triste ale despărțirii de Emilian Ghioc:”A fost un om crescut în spiritul dascălilor vechi, un om muncitor, ce a trecut prin multe greutăți. A suferit câteva intervenții chirurgicale… Emilian Ghioc a contribuit la viața comunei, fiind cel care a sponsorizat publicarea și republicarea Monografiei comunei Cașin, realizată în anul 1938 de N. Pâslaru. Emilian Ghioc a fost un om al timpurilor noastre!” Cu greu a găsit cuvintele pentru un mesaj și Corneliu Beloiu, care întristat de această veste a menționat: ”Ne-a părăsit bunul meu prieten din copilărie, încheind conturile cu viața când incă mai avea multe de spus în această lume. Dumnezeu să-l ierte! Fie-i țărână ușoară!”
Un mesaj trist ajunge la Cașin de la Maria Brodner (Dragomir), profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Vatra Moldoviței (județul Suceava) :” Am primit cu tristețe această veste. Nu l-am cunoscut personal pe domnul Emil, dar numele lui îmi este destul de familiar de la învățătoarea mea, doamna Ghioc. În vremea când eram eleva dumneaei, domnul Emil era student. Și-mi amintesc, copil fiind, că doamna deseori îi pronunța numele cu-atâta drag și cât de mândră era de el și ce mult se străduia ca să-i ofere totul, unicului copil! Doamna a părăsit această lume la o vârstă înaintată, domnul Emil ar mai fi avut timp! Se pare că dorul mamei a fost prea mare de l-a chemat la ea”.
Remarcăm că familia Ghioc ”are rădăcinile” între cele mai vechi familii din Poiana Sărată, localitate care în decursul timpului, ”dincolo de santinelă” și-a adus o contribuție deosebită în dezvoltarea zonei trotușene și nu numai. Și dacă este să amintim un fapt sublim, menționăm că mândria cea mai mare a învățătoarei Maria Ghioc era … impozanta casă de la Cașin, construită de meșterii din Poiana Sărată, cu respectarea arhitecturii locului!
Sufletul deosebit al lui Emilian Ghioc, ”un profesionist deosebit, un om de o mare noblețe sufletească!” a fost apreciat mult de Gheorghe Tănase (fost portar, în anii 1978 – 1984 la Gloria Buzău) dar și de oamenii din sport. Emilian Ghioc a fost un mare iubitor al fotbalului, fiul său Codrin și-a făcut junioratul la FC Brașov și la seniori a activat la echipele Textila Prejmer și ICIM Brașov ca portar. Mai mult, Lucia Ghioc, soția celui care ne-a părăsit în aceste zile ale începutului de mai în urma unui infarct, este o antrenoare cunoscută în orașul de la poalele Tâmpei – la Brașov, unde pregătește câteva grupe de copii la fotbal, în cadrul ACS SR Brașov. ”Micii stegari” au participat la multe competiții sportive, antrenoarea Lucia Ghioc fiind convinsă că ”o echipă crește în valoare cu multă muncă și răbdare”.
Să notăm și faptul că dragostea pentru fotbal a făcut ca Emilian Ghioc să fie prezent la cele două întâlniri de la Cașin (desfășurate în luna august în ultimii doi ani), în care au fost evocate clipele ce ”s-au înscris în istorie” ale echipei Măgura Cașin și cei ce au jucat fotbal pe aceste meleaguri! ”Am fost fundaș central și am dat și goluri destule, când, elev de liceu, am jucat la această echipă! Am fost și la Bacău la o finală iar meciurile cu echipa din Mănăstirea Cașin erau cele mai palpitante”, a declarat Emilian Ghioc la aceste întâlniri. Cum timpul așează toate lucrurile, ing. Gheorghe Costea (organizator alături de Ion Cojocea Flintoacă, Dan Văleanu și alți ”oameni de suflet” ai acțiunii menționate), adresa îndemnul ”să nu uităm că acestea sunt clipe unice, se pot uita multe, dar aceste clipe, nu!”
Menționăm că despărțirea de Emilian Ghioc, pornit pe drumul veșniciei, întristează sufletele multor oneșteni și locuitori ai Cașinului, cu toții adresând sincere condolianțe familiei îndurerate.