De Ziua Victoriei

De  Ziua Victoriei

Sărbătorim azi 9 Mai, Ziua Victoriei! Pentru a evoca această zi, arătând și ”baricadele” pe care ne găsim azi ”Monitorul apărării și securității” (ce continuă tradiția presei militare din România), a notat:”La 8 mai 1945, premierul britanic Winston Churchill anunţa că Germania capitulase cu o zi înainte, la 02:40 (CET ), la Reims, cartierul general al forţelor anglo-americane. Actul de predare a fost semnat din partea Uniunii Sovietice de generalul-maior Ivan Susloparov (reprezentant al lui Stalin la Comandamentul Aliat) şi din partea SUA de Generalul Beddel Smith. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET). Şi ruşii au semnat un act de capitulare, la Berlin, în noaptea de 8 spre 9 mai, astfel că Moscova şi ţările din Est au declarat Ziua Victoriei pe 9 Mai. Anul acesta, din cauza coronavirusului, ceremoniile sunt mult diferite, ele constând, în principal, din discursuri online ale unor oficiali şi depuneri de flori la diferite monumente. În Europa Vestică, ceremoniile sunt organizate de Comandamentul SUA în parteneriat cu ţările unde sunt desfăşuraţi militari. Rusia a anunţat că pentru prima dată în 75 de ani renunţă la parada militară organizată de Ziua Victoriei, la Moscova. În schimb, avioane militare survolează, pe 9 mai, pentru omagierea eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial.

România sărbătoreşte pe 9 mai Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, prin depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (esplanada Universităţii Naţionale de Apărare  <<Carol I>>. Al Doilea Război Mondial a durat între 1939-1945, a afectat 61 de ţări şi a dus la moartea a peste 50 de milioane de oameni pe front şi în spatele acestuia. Conform MApN, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi (circa 92.000 de militari decedaţi). În prezent, mai sunt în viaţă aproximativ 4.100 de veterani de război, circa 100 de văduve de război şi în jur de 43.000 de văduve de veterani de război”.

Pornind de la câteva versuri  din jurnalul unui erou căzut la datorie  în Basarabia („Se sting veteranii, lăsați în uitare / Încet, în tăcere și-n lacrimi se sting /  Și nimeni nu-i plânge. Pe nimeni nu-i doare” ) prof.  Dumitru Rusu din Piatra Neamț a strâns într-un mănunchi cele mai frumoase gânduri închinate  veteranilor de război (ele fiind publicate  în ziarul ”Mesagerul de Neamț”): ”Sub lumina crudă a soarelui de primăvară, vârstnicii par și mai bătrâni. Li se adâncesc parcă și ridurile din colțul ochilor mijiți către sursa căldurii. Cea dătătoare de viață. Îi vezi umblând bezmetici, ca și cum abia s-ar fi trezit din somn, târându-și picioarele către piață sau către farmacie. Unii dintre bătrâni sunt veterani de război, par ireali, căzuți dintre filele livretelor lor militare. Mulți și-au luat cu ei decorațiile și rănile de la Cotul Donului, plecând fără să se mai uite înapoi, spre camarazii pieriți în Est și în Apus. N-au fost protejați de nimeni, niciodată. Tot timpul au fost trimiși în linia întâi, unde se spunea, dacă ai  <<glonțul tău predestinate>>, te vei întâlni cu el. Și mulți l-au întâlnit. Numai cei cu  <<șansă>> s-au mai întors în bătătura de acasă. Fără un picior, fără o mână, puțini întregi.

Cine sunt veteranii de război? Sunt cei mai vârstnici ostași ai Țării, oamenii care au cutezat să înfrunte cu demnitate și curaj marile primejdii ale războiului. Zile nesfârșite, au străbătut mii de kilometri, istoviți de arșiță sau ger. Au suferit de foame și de sete, le-a fost așternut pământul și stânca și s-au acoperit cu mantaua cerului pentru câteva clipe tihnite de odihnă și somn. Și, mai presus de toate, i-a mistuit dorul de cei de acasă, le-a fost mutilat trupul de schije și gloanțe, luptându-se și cu singurătatea durerii și spasmele morții”.

PRINCIPALELE ACŢIUNI MILITARE ALE ARMATEI ROMÂNIEI

ÎN TIMPUL CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

22 iunie 1941 – 23 august 1944

22 iunie-25 iulie 1941 – Campania pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei.

– 5 iulie 1941 – eliberarea Cernăuţiului;
– 7 iulie 1941 – eliberarea Hotinului;
– 16 iulie 1941 – eliberarea Chişinăului.

26 iunie 1941 – Bătălia navală din dreptul portului Constanţa, soldată cu scufundarea distrugătorului sovietic „Moskva”.

17 – 26 iulie 1941 – Lupte duse pentru forţarea Nistrului în zona Moghilev şi străpungerea Liniei fortificate „Stalin”.
August-septembrie 1941 – Se desfăşoară operaţiunile Armatei 3 române şi ale Armatei 11 germane pe direcţiile Bug-Nistru-ţărmul Mării de Azov în zona Berdiansk-Mariupol.

1 – 15 septembrie 1941 – Bătălia de pe Nipru.
26 septembrie – 11 octombrie 1941 – Bătălia de la Marea de Azov.

8 august – 16 octombrie 1941 – Asediul Odessei.
5 noiembrie 1941 – Prima victorie a unui submarin românesc în Al Doilea Război Mondial, în estul Mării Negre (Novorossiisk-Ialta).

Decembrie 1941 – mai 1942 – Luptele din peninsula Kerci.
Mai 1942 – Bătălia de la sud de Harkov.
7 iunie-4 iulie 1942 – Asediul final şi cucerirea Sevastopolului.

Iunie – iulie 1942 – Participarea Corpului 6 Armată român la forţare Doneţului şi înaintarea spre Don.

August – septembrie 1942 – Lupte purtate de Corpul de cavalerie şi de alte mari unităţi române în zona de vest a Caucazului. Ocuparea oraşului Nalcik.

4 august 1942 – lupte duse de trupele române la Rostov-pe-Don.

11 septembrie 1942 – acţiuni militare ale unităţilor române la Novorossiisk.

19 noiembrie 1942 – 3 februarie 1943 – Armatele 3 şi 4 române sunt zdrobite de ofensivele sovietice de la Cotul Donului şi Stepa Calmucă din cadrul Bătăliei de la Stalingrad.

12 februarie – 9 octombrie 1943 – Lupte grele duse de trupele române şi germane în capul de pod Cuban.
10 octombrie 1943 – 12 aprillie 1944 – Acţiuni militare desfăşurate de unităţile germane şi române în peninsula Crimeea.

7 decembrie 1943 – Strălucită victorie românească la Eltigen prin care a fost zădărnicită încercarea de debarcare sovietică în estul peninsulei Crimeea.

12 aprilie – 13 mai 1944 – Operaţia „60.000” – Acţiunile pentru retragerea şi evacuarea trupelor germane şi române din Crimeea (Sevastopol).

30 aprilie – 1 mai 1944 – Bătălia de la nord de Iaşi.

4 aprilie – 19 august 1944 – Bombardamente aeriene anglo-americane efectuate asupra României (Bucureşti – Ploieşti) şi riposta dârză a aviaţiei româneşti de vânătoare.

20 august 1944 – Declanşarea marii ofensive sovietice „Iaşi-Chişinău” care a dus la ruperea frontului din Moldova şi Basarabia şi luarea în captivitate a peste 100.000 de militari români.

23 august 1944 – 9 mai 1945

23 august 1944 – România iese din alianţa cu Germania nazistă şi, ulterior, se alătură coaliţiei Naţiunilor Unite.
24 august 1944 – Aviaţia germană bombardează Bucureştiul.

24 – 31 august 1944 – Acţiuni de luptă dusă de armata română împotriva trupelor germane în Bucureşti, Muntenia, Oltenia şi Dobrogea.

5 septembrie 1944 – Navele româneşti din portul Constanţa sunt confiscate de către trupele sovietice.

5 – 8 sepetmbrie 1944 – respingerea ofensivei germano-ungare de către armata română în sudul Transilvaniei.

8 septembrie 1944 – Eliberarea oraşului Sfântul Gheorghe.
12 septembrie 1944 – Semnarea, la Moscova, a Convenţiei de armistiţiu dintre România şi Naţiunile Unite.

13 – 18 septembrie 1944 – Oprirea ofensivei declanşate de unităţile germano-maghiare în Crişana şi Banat în urma luptelor duse în zona localităţilor Păuliş, Ghiorc, Miniş, Cuvin (Detaşamentul Păuliş – Radna).

17 septembrie – 5 octombrie 1944 – Armata a 4-a poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut.

28 septembrie 1944 – Eliberarea oraşului Târgu-Mureş.

11 octombrie 1944 – Eliberarea Clujului.

12 octombrie 1944 – Eliberarea oraşului Oradea.

14 – 20 septembrie 1944 – Unităţile Armatei 4 române, în cooperare cu trupele sovietice, continuă ofensiva împotriva inamicului prin Poarta Someşului.

21 – 25 octombrie – În urma luptelor duse de armata româna la Satu Mare şi Carei, întreaga Transilvanie este eliberată.

30 octombrie 1944 – 15 ianuarie 1945 – Participarea armatei române la Operaţia „Budapesta” pentru eliberarea capitalei Ungariei.

23 noiembrie – 16 decembrie 1944 – lupte duse de vânătorii de munte români în munţii Bükk.

18 decembrie 1944 – 12 ianuarie 1945 – lupte grele desfăşurate de trupele române la graniţa ungaro-cehoslovacă în zona localităţilor Sěrna şi Turna.

10 ianuarie 1945 – vânătorii de munte români eliberează localitatea Zelsonec.

12 – 31 ianuarie 1945 – Armata 4 română eliberează oraşul Brezno.

29 ianuarie – 19 martie 1945 – lupte grele duse de armata română pentru cucerirea masivului Javorina din munţii Tatra.

10 februarie – 25 martie 1945 – Armata 4 română a executat acţiunea de cucerire a zonei Zvolen – Banska-Bystrica.

25 martie – 12 mai 1945 – ofensiva Armatei 1 române, declanşată între râurile Hron şi Morava.

25 martie-12 mai 1945 – ofensiva declanşată de Armata 4 română la vest de râul Hron, în munţii Fatra Mare, Fatra Mică şi Carpaţii Albi.

7 aprilie – 8 mai 1945 – Regimentul 2 Care de Luptă pătrunde pe teritoriul Austriei, unde a participat la luptele pentru eliberarea Vienei.

9 aprilie – 8 mai 1945 – unităţi ale armatei române participă la eliberarea localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Srik, Hobesdorf şi Wilpesdorf.

12 mai 1945 – Armata română îşi încheie, după 260 de zile de luptă, participarea alături de Naţiunile Unite la obţinerea victoriei împotriva nazismului. MINISTERUL APĂRĂRII  NAȚIONALE

Glorie și recunoștință  eternă tuturor veteranilor! Dumnezeu să aibă grijă de toți care au luptat pentru România!

 

Distribuie articolul!