Vremuri – Pentru o antologie a epigramei românești

Vremuri – Pentru o antologie a epigramei  românești

De prin revistele timpului, ”de pe ici – de pe colea”, încercăm să adunăm  (și să  dăruim!) epigrame!   Viața fiind  un paradox… epigramatic  (cum spune  și epigramistul Vasile Manole – ” Pentru unii tinereţea /  E a vieţii jucărie  / Şi adesea bătrâneţea / Este o copilărie…” ),  nu putem  decât să fim de  acord cu  maestrul epigramist   Nicolae Bunduri:

Economia de piaţă

 

Privind problemele din piaţă,

Analizez gramatical:

Minciuna e un mod de viaţă,

Iar cinstea e un caz penal.

 

Femeia

 

Femeia e un alfabet

Pe care îl deprinzi încet

Şi-l uiţi, deşi nu-ţi prea convine,

Atunci când îl cunoşti mai bine.

 

Mircea Trifu

 

Minijupa

 

Privindu-i fusta scurtă-foc,

Doar două palme sub mijloc –

Bărbatul, trist, îi reproşa:

Iubito, tu-mi ascunzi… ceva!

 

Stelian Ionescu

 

Meteorologică

 

Eu vă cer părerea vouă:

Nu pricep, bătu-m-ar sfântul,

Cum de-n toată ţara plouă,

Iar în casă bate vântul?!

 

Vasile Bolocan

 

Uneia

 

Mâna-i, ca un juvaier

Până azi necunoscut,

Cât de lesne-i s-o sărut,

Însă cât de greu s-o cer!

 

 George Corbu

 

Fidelitate

 

Plângeţi, ochişorii mei,

Lacrimi, curgeţi-mi şuvoi,

Că mi-i soţu-n schimbul trei

Şi nu-mi vine schimbul doi…

 

Gheorghe Şchiop,

 

Femeia la 40 de ani

 

E ca şi vinul bun sadea,

Din viţă nobilă şi pură,

Ce mulţi bărbaţi ar vrea să-l bea…

Dar nu ţin toţi la băutură!

 

Nicolae  Bunduri

 

Copiii fustelor moderne

 

Copii sărmani, lihniţii foamei,

Nu prea se ţin de fusta mamei

Şi chiar de unii îndrăznesc,

Ori n-o ajung, ori n-o găsesc…

 

Ion Diviza,

1955, Chişinău

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Distribuie articolul!