Biblioteca  Municipală ”Radu Rosetti”din Onești ne invită azi, joi, 28 aprilie, de la ora 16:00  la vernisajul Expoziției de crestături în lemn  ”Universul lingurilor”. Suntem informați că  în cadrul  acestei expoziții  putem  ”admira linguri de lemn cu diferite modele realizate de artistul Vasile Boboc”.

Dincolo de  aceste rânduri ”pigmentăm”  invitația  cu ceva neconvențional – ”în ton cu poezia!”. Cuth Hajnalka, poetă  din Sighetul Marmației, autoare a frumoaselor versuri ” serile, privesc de pe prispa casei adormite apusul de soare / cum împarte cerul în mii de tonuri / pentru fiecare dintre noi, câte un contrast”, a notat  pe o altă filă a însemnărilor sale:”câteodată  doare  viaţa aşa fără motiv / vrei doar o bucată de fericire, /  dar nu ştii cu care lingură să o mănânci”.

Iată  ce înseamnă ”lingura” după o viață  împreună a tinerilor îndrăgostiți de ieri și a seniorilor de azi, ce privesc totul  cu înțelepciunea celor  mai frumoase clipe:

 

Tangoul Dragostei

 

 

Ne învelim uşor în toamnă

frumoasa mea, frumoasă doamnă,

Cad frunze ruginii şi aurite

pe-ale noastre tâmple argintii şi obosite.

 

 

Atâtea freamăte se-ascund sub paşii apăsaţi, desculţi,

Atâtea rugăciuni rostite jos prin văi sau sus pe munţi,

Atâtea urme am lăsat în stele, în soare, prin furtuni, prin ploi,

Atâtea minunate anotimpuri au trecut, frumoasă doamnă peste noi.

 

 

Am împărţit poverile şi bucuria,

Paharul, lingura şi farfuria,

Am împărţit şi răni şi lacrimi şi dureri,

Eşecuri şi succese, zâmbete şi dulci plăceri.

 

 

 

Plouă încet cu stropi uriaşi ce parcă ne îndeamnă

iar la dans, frumoasa mea, frumoasă doamnă,

Sărut o lacrimă ce-ţi curge pe obrajii-ţi albi şi moi,

Şi continuăm, cât ne e scris, tangoul dragostei în doi.  (Versuri  de  Marius Alexandru)

 

 

Cum simțul practic nu trebuie ca să ne părăsească nici o clipă, iată –  prezentată liric – și ”trebușoara” de toamnă, ”cu o lingură de piper”  în ”bucătăria” poetei  Mihaela Banu:

 

 

Mi-am pus toamnă la borcan,

Cât să am pentru un an;

Cu aromă de gutuie,

Ca în minte să-mi rămâie,

 

 

Măcar până-n primăvară,

Cât o să stea în cămară.

Zeama de la două pere,

Plus seminţe de capere,-

 

 

De la struguri şase boabe,

Furate de pe tarabe.

O lingură de piper,

Ca să treacă peste ger

 

 

Şi-alte mere ionatane

În obraz mai roşcovane,-

Două frunze de dafin,

Trei stropi oţeţiţi de vin,

 

 

Iar în loc de conservant

Un praf de ardei picant,

Doi caţei de usturoi,

Să-i sperie pe moroi.

 

 

De -om ieşi în primăvară,

L-oi lua la subsuoară

Şi-oi lăsa toamna să zboare,

Că-mi vin păsări călătoare. (Versuri din volumul ”Cu pânzele întinse”, de Mihaela  Banu)

 

*MENȚIUNE  SPECIALĂ : CINE  ÎȘI  DOREȘTE  LINGURI  DE LEMN  ARTIZANALE, LE  POATE  REZERVA  AZI  LA  EXPOZIȚIA  ”UNIVERSUL  LINGURILOR”, DESCHISĂ  DE  VASILE   BOBOC  LA  BIBLIOTECA   MUNICIPALĂ  ”RADU  ROSETTI”  ONEȘTI