Vara și-a dăruit toată  bogăția razelor sale, într-o frumoasă zi de mai la Târgu Ocna, când după 50 de ani, s-au reîntâlnit colegii promoției  1973 a Liceului Teoretic (azi, Colegiul Național ”C. Negri”) din acest oraș. În curtea încărcată de flori și de copaci a Bisericii ”Sfântul Ioan” rând pe rând au apărut, venind din  toate colțurile țării dar și din străinătate ”liceenii de pe vremuri”, acum cu părul alb de floarea vârstei dar  cu aceeași fiori ai tinereții! Ei au pășit în tinda  lăcașului de cult și au asistat la slujba religioasă săvârșită de preoții Sorin Postelnicu și  Silviu Butucaru,  cu deosebită evlavie. Aici s-a ținut un moment  de reculegere în memoria colegilor absolvenți  care nu mai sunt, numele lor rămânând amintire vie. În cuvântul său părintele Sorin Postelnicu a menționat: ”Clopotul bisericii a făcut să vă amintiți de vremurile de odinioară, când v-ați salutat colegial. Și mă duc cu gândul la  cuvintele Sfântului Vasile cel Mare: <<Două drumuri am urmat în viața mea, al școlii și al bisericii!>> A școlii care v-a format și care v-a dus la ceea ce reprezentați astăzi  pentru familie și pentru societate. Frumos este că după 50 de ani, v-ați contopit  emoțiile în această  <<casă a lui Dumnezeu>>, pentru a depăna tot felul de amintiri, care mai de care mai frumoase din anii copilăriei, ai tinereții  și din căsnicie.  Pe noi ne onorează această întâlnire și m-am gândit cum voi ușura  menirea mea la acest eveniment… Trebuie să mulțumim la momentul jubileului lui Dumnezeu pentru toate darurile oferite! Apoi, ne-am dus cu mintea la cei ce au plecat, pentru care lăsăm o lacrimă, un gând!” Foarte  emoționant, reverberând la trăirile unice ale momentului, a vorbit  dr. Denisa Covaciuc, medic primar în Laboratorul clinic al  unui spital din municipiul Iași.

”Clipă rămâi, ești atât de frumoasă!”

Ea a mărturisit: ”Suntem aici, în Casa Domnului, să aprindem o lumânare  în memoria celor  mutați de la noi, profesori și colegi, într-un loc unde nu  este durere, întristare, nici suspin, ci  viață fără sfârșit. Trimitem un gând pios, o rugăciune plină de regret și recunoștință pentru dascălii noștri, ce au contribuit la formarea  noastră completă cât și în egală măsură pentru colegii noștri care au plecat prea devreme în călătoria finală către Împărăția Cerurilor.  Unii chiar de la începuturi, zbor frânt, alții rând pe rând, au coborât din trenul vieții, terminându-și rostul lor și lăsând  în urmă emoții netrăite, vise neâmplinite, amintiri dragi, dorurile toate, răni din care, deși cicatrizate,  curge încă sânge proaspăt. Cei pe care îi iubim, îi respectăm și-i admirăm și  i-am pierdut, nu mai sunt unde erau dar sunt peste tot unde noi suntem, în sufletul, gândul, rugăciunea și noianul  de amintiri ce ne însoțesc existența.  Anii trec, pulberea se așează inevitabil peste amintiri  dar nu-i vom uita pentru că toți sunt bucăți din viața, trăirile  și simțirea noastră, fac parte din trecerea  noastră pe Pământ! Odihniți-vă în pace  dragii noștri, în loc luminat departe de zbuciumul, lupta și încercările lumii acesteia. Noi, aici, ne încărcăm de oarecare resemnare, consolare necesară  supraviețuirii și continuăm să învățăm că suntem trecători, la masa cu bunătăți a Domnului, că tot ce are un început are și sigur un sfârșit, că  deasupra tuturor adie duhul sfnt! <<Fără cruce, jertfă, eroism nu poți deschide ferestrele  cerului să atingi stelele>>, menționa părintele Arsenie Papacioc și un bun îndemn este să recapitulăm  <<aritmetica>>  speranței! Să adunăm clipe frumoase, întâlniri fericite pline de dar și de har – să scădem tristețea, frica, îngrijorarea, să înmulțim bucuria  și să împărțim zâmbetele, cuvinte calde, încrederea, optimismul și iubire! Iubirea activează creativitatea, inteligența, purifică și înaripează! Chiar dacă  timpul uzează  trupul, scade memoria, reduce capacitatea, există ceva  asupra căruia  trupul nu are putere – inima omului și sentimentele ei! Inima rămâne tânără, se îmbogățește, rămâne deschisă, la tot ce este înălțător și frumos, vibrează la orice necaz, durere sau lacrimă. Să fim așadar  candelă aprinsă  prin pilda  vieții noastre. Vom găsi întotdeauna adăpost în iubirea lui Dumnezeu și Domnul nostru  Iisus Hristos, ce ne primește în îmbrățișarea lui eternă, ne cheamă  pe toți cei osteniți și împovărați să ne mângâie, să ne întărească și să  ne redea încrederea și nădejdea, să sădească  în inimi bunătatea, blândețea și smerenia. Să fim așadar  candelă aprinsă  prin pilda  vieții noastre, să facem lumea mai bună.”

Cluj, Brașov, Iași, Constanța, București… Germania, Italia dar și din alte orașe și din alte țări sunt locurile de unde absolvenții de acum 50 de ani s-au adunat în  pitoreasca localitate Târgu Ocna, de sub culmea Măgurii  dar parcă mai tânăr decât foștii săi elevi s-a aflat la acest eveniment și profesorul Eugen Salahoru! Cel care a scos revista  elevilor ”Trotușul”, cum nu era în județ alta ca ea! ”Cred că ziua de azi, în care promoția de acum 50 de ani se reîntâlnește – o promoție strălucită a orașului Târgu Ocna, ar trebui să fie  și o sărbătoare a acestui oraș! Sunt puține serii  de absolvenți  pe care le cunosc eu  în peste 50 de ani de activitate, care să păstreze cu pioșenie sentimentul colegialității din liceu, al prieteniei, să rememoreze  anii primelor iubiri și să le  retrăiască împreună cu tot deplinul inimii. Felicit această promoție  și-i doresc să rămână  la fel de atașată valorilor  autentice ale orașului Târgu Ocna”, a spus  venerabilul profesor care a slujit și învățământul din orașul Bacău, la un liceu de mare prestigiu .

Jovial, cu un cuvânt cald  și o privire senină pentru fiecare  dintre participanții la acest eveniment Dumitru Țântaru a fost ”maestru” al întregii ceremonii și dincolo de faptul că a avut în vedere fiecare detaliu al organizării,  a prezentat  colegii înlesnindu-i să ia cuvântul. ”Este un moment istoric jubileul  promoției 1973! Au trecut 50 de ani… Suntem o promoție  care avem interiorul nostru <<setat>>  pe optimism și tinerețe! Am  înțeles  timpul și am  acționat în pas cu vremea! Am fost colegi  și am rămas prieteni pe viață”, a mărturisit Dumitru Țântaru  îndrăznind să propună ca întâlnirile  absolvenților  să fie  de acum anuale!

Amintiri… ”ce dulci  amintiri!”

Șefă de promoție  acum 50 de ani Ana Bal (Brișan)  a readus în atenție  chipul  foștilor profesori ai Liceului Teoretic Târgu Ocna (azi, Colegiul Național ”Costache Negri”). Astfel, au fost evocați  profesorii Ion Butucaru (”pentru care am  rămas cu sentimente deosebite de prețuire”), Georgeta Angheluță (”mi-amintesc cu drag  de dânsa”), soții Irina și Mihai  Samson. ” Socotesc că suntem  o generație norocoasă. Am avut parte de o  educație cu un orizont  foarte larg, de o prietenie  ce a ținut flacăra aprinsă toți anii. În acești 50 de ani s-au  petrecut lucruri cu adevărat istorice – revoluții tehnologice  uimitoare, am trecut  de la lagărul comunist la globalizare, am  putut și putem călători în lume. Iar noi ca  și oameni tineri  am avut multe șanse și acest lucru ne-a format în modul cel mai frumos! Și pentru noi  cei 50 de ani au trecut cu fațete diferite… am trăit  întâlniri admirabile dar și deziluzii și poate chiar trădări! Ar trebui să ne facem un bilanț, să vedem ce am dat și noi  societății! <<Nu te intreba ce poate face țara pentru tine, ci ce trebuie tu să faci pentru țara ta! >>  – spunea John F.  Kennedy! Eu cred că fiecare a  dăruit țării câte ceva! Să fim cu capacitatea de a dărui până la sfârșitul vieții!”

Acest moment  a întors iar clepsidra timpului și  emeritul profesor Salahoru a menționat;:”Mă năpădesc și pe mine amintirile, le simt fremătându-ne! Și eu am fost  elev al  acestui liceu din Târgu Ocna, numindu-se pe atunci Școala Medie Mixtă Târgu Ocna… Am fost 7 ani la internat și-i priveam cu admirație  pe colegii mai mari… Îmi amintesc de tablele culisante din sălile de curs, de faptul că podelele  de scândură erau igienizate cu motorină!”  Atmosfera  prietenoasă a acestei întâlniri a fost ”săgetată” de cuvintele înălțătoare ale magistrului, pentru cea mai puternică lecție de viață: ”Știu că mi-am  respectat elevii toată viața mea!  Este unică această experiență și declar că voi onorați  orașul Târgu Ocna mai mult decât alții! Păstrați un spirit cum puține  serii de absolvenți o fac!” O ”picătură de adevăr” în  această  frumoasă ”simfonie” a plăcutelor momente ale întâlnirii după 50 de ani a  strecurat-o și profesoara  Maria  Ștefan. ”Vă transmit  cele mai alese gânduri și sentimente prilejuite de bucuria  revederii unor persoane dragi pe care nu le ai văzut de ceva timp,  dar care și au păstrat locul neocupat în sertarele sufletului  și compartimentele minții tale trecând de la prospețimea, frumuseții și energiei  tinerești la profunzimea și maturitatea unor oameni de toată isprava! Vreau să vă spun, că sunteți minunați în cuget și simțiri și să  vă felicit pentru reușita de a menține între voi,  drept liant binefăcător, afecțiunea prietenească, înțelegerea  și respectul, valori pe baza cărora relațiile interumane produc bine celor care le întrețin! Sunteți demni de toată admirația  și  meritați mulțumiri  și  prețuire pentru tot și pentru toți! Continuați  să fiți la fel de frumoși  sufletește și uniți pentru a putea  să  treceți  prin vremurile acestea destul de grele!”, a rostit din tot sufletul său prof. Maria Ștefan, ea fiind ”o mică parte” în formarea absolvenților de acum cinci decenii.

Un moment împlinit al acestei (re) întâlniri  a fost cel în care  poetul Dan Sandu a adunat toată frumusețea cuvintelor pentru a le vorbi colegilor  despre ”starea primordială a întâlnirii cu cei dragi…dacă ai  avut grijă să-ți iei cu tine ce ți-a fost mai scump în viață: visele și visurile  acordate pe struna inconfundabilă a ipostazierii onirice, mistice  și de ce nu , transcedentale” . Deschizând ”turnirul jumătății de secol”, el a recitat câteva versuri încântătoare în frumusețea lor (”Mereu avem ceva de împăcat: / fericirea frunzelor  amintind toamna / un buchet de prieteni/ ademeniți  cu miros de lună”), pentru ca apoi să pună ”aceleași cutremurătoare  întrebări: De unde venim? De ce venim? Încotro ne îndreptăm???” Pentru a  fi aflate  răspunsurile  poetul Dan Sandu a făcut o surpriză deosebită colegilor  săi de liceu dăruindu-le  două din volumele ostenelilor sale (”Cântec de prieten” și ”Meritocrația”). Pentru ”Heraldul literelor”,  una din surprizele  acestei întâlniri  ”a fost declanșată” încă din primele  momente  de la Biserica ”Sfântul Ioan” , când  colegul său de generație Cezar Garbiz  a recitat  câteva versuri (”Vuiet surd vine din munte /  Stoluri grabnice se duc / Curg pe alei frunze mărunte / Vântul scutura un nuc”), din creația liceanului Dan Sandu!

Alături de ingineri, profesori, economiști, de personalități care au îmbrățișat diverse domenii de activitate, între cei prezenți la acest frumos și unic eveniment, s-a aflat și prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, care în 2022, la împlinirea vârstei de 70 ani, s-a retras din activitatea medicală de la Spitalul Județean de Urgență Bistrița Năsăud, continuând să predea la Universitatea ”Babeș – Bolyai” din Cluj. Personalitate cu o prezență de spirit deosebită, care s-a format la Iași (”unde pânza dințată a munților ce abia se văd în adâncul zării  dau priveliștii un aspect măreț”), prof.  univ. dr. Mircea Gelu Buta (soțul absolventei târg- ocnence Liliana Alexandroaie), este autorul  mai multor volume, atât de specialitate medicală cât și de literatură!

Să strigăm și ”catalogul” celor care s-au implicat cel mai mult pentru reușita   întâlnirii, care a avut loc la  semicentenarul absolvirii  liceului târg- ocnean:  Dr. Margareta Botez (Tudureanu), ce și-a dorit ca ”această revedere să fie și să rămână un gest simbolic pentru copiii și nepoții  noștri prin care  se celebrează prietenia și comuniunea  dintre oameni”, Dumitru  Țântaru  (cu un cuvânt  de  prețuire pentru ”dascălii de vocație și respect de sine, adevărați  <<învățători de înțelepciune>>, față de care  recunoștința nu se va prescrie niciodată”), inginer Costel Lungu (organizator, animator, coordonator),  Silvia Saul.  ”La scara istoriei, 50 de ani sunt ca o picătură într-un ocean… Bucuria revederii a fost vitamina care mi-a susținut moralul și pentru asta le sunt recunoscătoare prietenilor  din liceu”, a declarat Silvia Saul, ”sufletul”  acestei reîntâlniri! Au mai fost membrii activi:  Liliana Alexandroaie  Zota Cornelia, Găman Paula, Maria Niță  (Goagă),  Peter Silvia, Iordănica (Dana) Radu, Dan Sandu, Sfârlea Florica, Aneta Manole, Irodi Viorica, Dan Gal, Doru Jianu, Dan Ivan, Suciu Octavian, Costel Comănici, Peterfi Marian, Tănase Constantin, Hârbu Ioan, Dumitru Dănilă, Mircea Tudoreanu, Doru Anastasiu, Mariana Anastasiu, Sandu Butnaru, Ion Stângaciu, Elena Hârbu, , Elena Ghineț și alții… Ei, în urmă cu 50 de ani ”au ieșit ” în vâltoarea  vieții” pentru a face și împlini  cariera pe care și-au dorit-o!

În final evidențiem  deosebitul antren muzical al acestui eveniment,  cantautorul Mihai Teleagă uimind asistența cu prezentarea  multor melodii însuflețitoare (”Imnul orașului Târgu Ocna”, ”Icoană și privaz” – un cântec ce și-a găsit locul în sufletul iubitorilor muzicii folk în urmă cu 35 de ani, pe care acum l-a interpretat în duet cu  domnul Dumitru Țântaru). De asemenea, profesionalismul celor de la ”Havana” – Târgu Ocna  garantează prezența  unei atmosfere ”la înălțime”, la care au contribuit  și solista Cristina Cioca și DJ-ul Costel Popa. Iar peste toate  aceste clipe de  bucurie și iluminare, de  cuceritorul  refren ”Dă-ne anii înapoi” rămân  frumoasele amintiri, ”cu parfumul lor de 50 de ani”, eleganța unei  întâlniri pline de căldură  și …un cronicar  fericit  că a trăit atâtea  momente sublime!      Ion Moraru  

COMENTARII

Alexandru Dumitru, poet

Dan Sandu, scriitorul de mare talent, omul zilelor de acum ce poartă metafora în suflet și o dăruie tuturora !

Ion Moisă, Comănești (Grupul ”Metafore  Comăneștene”)

Felicitări colegilor de generație ! Și promoția 1973 a liceului din Comănești a sărbătorit jubileul, în 10 iunie. Sănătate pentru mulți ani!

Adina Mitroiu, profesor  Onești

Oameni atât de tineri, de frumoși, de faini! Cinste lor! Îmi imaginez ce sărbătoare a spiritului… Acum înțeleg mai bine de unde filonul PRIETENOCRAȚIEI…

Maria  Ștefan, profesor Tg. Ocna