În ziua de sâmbătă, 16 martie 2019, aflat internat la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, la Terapie intensivă, după o operaţie la intestinul subţire, scriitorul oneştean Vasile Unguraşu, membru Asociației Literare  ”Păstorel” Iași și al Cenaclului literar ”George Călinescu” Onești a fost chemat la Doamne Doamne… Dumnezeu să-l odihnească în linişte şi pace. Vasile Unguraşu era născut pe 31 decembrie 1950. Condoleanţe familiei îndurerate ! Tristeţea noastră este fără margini…

PELERINAJ PRIN ȚARĂ

 

Cu nostalgie te gândești

La vremurile ca-n povești;

Când te duceai la horă-n sat,

Iar câmpul tot era lucrat.

 

Erau pe la oraș uzine,

Mult se muncea, cu spor și bine,

Produsele de altădată

Se exportau în lumea toată.

 

Feciorii bravi erau în țară,

Știau de strung, de plug, de moară,

Și azi lucrează cu mult spor,

Dar sunt străinii șefii lor.

 

Păcat că de o vreme-ncoace

O altă pâine-aici se coace,

Sunt mulți corupți pe unde treci

Și-n sărăcie te îneci.

 

PE UN DEAL

 

Pe un deal îndepărtat

Într-un loc mai izolat,

Sunt aduși să-și facă somnul

Toți acei chemați la Domnul.

 

Satu-i așezat în vale

Lung, înșiruit pe cale

Unde-s oameni gospodari

În bundițe și-n ițari.

 

Însă tinerii, vezi bine,

Sunt plecați în țări străine

Pentru-o viață mai frumoasă

Și se-ntorc mai rar pe-acasă.

 

Doar bătrânii pe ogoare,

Mulți bătuți de vânt, de soare,

Anii grei ii poartă-n spate,

Fiecare așa cum poate.

 

SOARTA

 

Te naști c-o soartă ce n-o știi,

Ai vrea să ai doar bucurii,

Dar te așteaptă o ursită,

Ce e din ceruri pregătită.

 

Te naști nevinovat și mic,

Curat, cu nimeni n-ai nimic,

Cu timpul viața se complică

Puțini sunt cei ce te ridică.

 

Apoi spre majorat faci saltul,

Deja începi să fii un altul,

Vrei să-ți croiești un drum în viață

Dar greutăți sunt multe – n față.

 

De vrei să faci și tu un bine,

Vin multe răutăți spre tine,

Sunt oameni răi, ce grija-ți poartă

Și tot mai grea e a ta soartă.

 

Se trece viața  fir cu fir,

Iar tu, ce-ai fost un trandafir,

Observi că păru-ncărunțește

Și că puterea ta slăbește.

 

De nostalgie  ești pătruns

Spre finiș când te vezi ajuns,

Iar de-ai făcut ce ți-ai dorit,

Abia așa ești mulțumit.    Versuri  ale  regretatului poet  VASILE UNGURAȘU