Ilustrăm acest  grupaj de versuri, de azi 8 Martie – cea mai frumoasă zi a primăverii, cu  fotografii de la  Muzeul de  păpuși din centrul orașului Târgu Secuiesc (jud. Covasna), care au fost realizate de oneșteanca Cristina Nechita. Aceasta pentru că, după cum a lăsat scris  fondatoarea muzeului menționat (Nagy Ibolya), ”păpușa are două suflete, sau poate trei: unul dat de producător,  celălalt dat de fetița care se joacă cu ea  iar al treilea este al celui care  o iubește  și o prețuiește”.

Tuturor femeilor  o sinceră urare LA MULȚI ANI, cu gânduri de bine, cu sănătate și pace în suflet! Să dați lumii mai multă frumusețe!

 

 CU TINE  -OR ÎNVIA   CRUCIFICAȚII 

 

                                  „De–ar fi moartea ca mândra,

                                    Singur m–aş duce la ea…

                                    Dar e moartea despletită,

                                    Nu e ca mândra gătită

                                    Şi pe buze rumenită…”

                                                                   (Folclor)

                                    

                                              

 

Din rană, expulzat ca sfântul Agafton,

Mă miroase carnea ta a Înviere;

Picurii de rouă mă tocmesc uitare la canton,

Unde mor troiene fără clopote de lapte și de miere.

 

Și de patimi, sub pământ, cresc ades poeme –

Cunoscuți de către noi, solii unui veac de brumă;

Gura ta cu Rai mă rupe-n anateme,

Văd plângând secunda, luminând postumă.

 

N-a trecut atâta vijelie și ființă-n marcă,

Piatra mea cioplită c-un blestem în mână;

La ce bun că-mi sună, din sintagme, parcă,

Sfânta filă arsă-n buze și de slovă spână?

 

De unde vii, Cezară aspră, din care somn de măr- durere?

Fără pacea unui áugust topind fíbulei Athósul;

Plimbă-ți cumpăna prin cuiul unui Crist de Înviere

Și mă doare-a Iad, prin sânge, iar, pre mine, păcătosul…

 

            ALBUM DE FAMILIE

 

Mamei mele Domniţa, cu care sunt

mai mult, acum, când ea nu mai este…

 

 

Emoţii presărate între foi –

tot mai deschisă fântâna

tot mai cuminte tăcerea

şi caut în van

umbra prăfoaselor cadre un zâmbet

privirea uscată a tatălui meu umbra

de muselină  a mamei eu

cel frizat bătrâncios buzele uscate

ale timpului -rămas bun

dragule timp –

mereu mai mincinos mereu mai stupid

şoapte ţipate secret

àripi de ceară pregătind cenuşa.

 

                 Versuri  de  Dan Sandu

 

IUBITO 

 

Sunt cel ce îți aduce dimineața sub gene

renunță la hazardul visărilor de-o clipă

și-n baia de lumină dezbracă-te alene

că brațele-mi te-așteaptă cu daruri în risipă

 

Stau florile-adorate în adieri ce-alină

superbă chintesență e-n roua de argint

apleacă înspre ele privirea ta senină

și dă-le-o sărutare că ele nu te mint

 

și cu parfum în plete ca zânele blajine

venite din tărâmuri uitate-n depărtări

te-așează zâmbitoare pe-același cer cu mine

ca raiul să-l refacem de zeci de mii de ori

 

ERAM

 

Ți-aduci aminte cum noi doi

privirii mării eram goi

și ne intra apa prin unghii

cum ochiul cerc în largi triunghiuri

și încă ne miram că suntem

fântâni adânci fără de cumpeni

stăpâni atlantici pe nimic

sau stele cerului un pic

arome iuți în nări de vultur

copaci avuți pe care-i scuturi

de bronz curat încătușați

buni de vândut pe doi talanți

 

    Versuri de  Valentin  Rădulescu

 

LACRIMI PENTRU MAMA 

 

Mi-ai scris cu slove tremurate

cândva,o ultimă scrisoare,

dureri în suflet adunate

ascunse-n lacrimi și sudoare.

 

N-am înțeles ce este dorul

de mamă pentru ai ei copii

dar azi mă strânge-n piept fiorul

unui glas ce plânge-n nopți târzii,

 

Nimeni n-o să știe când am plâns,

cât îmi este și acum de greu,

în mine durerile le-am strâns

și azi le spun doar lui Dumnezeu,

 

Mamă,ochii tăi îți lăcrimează,

aș vrea să-ți dau o mângâiere,

tot ce-a rămas mă întristează

c-am pierdut singura avere.

 

 Versuri  de   Doina Cărpinișan