Într-un mod foarte fericit Ședința Consiliului Local Onești din ziua de 1 septembrie a debutat cu o alocuțiune a consilierului local Marcel Bujor (în foto) referitoare la Ziua Limbii Române. ”În fiecare an în România și în Republica Moldova se sărbătorește Ziua Limbii Române. Frații basarabeni, care au avut mereu un cult pentru limba maternă, au fost cei care au instituit primii sărbătoarea, după o mobilizare democratică fără precedent realizată în anul 1989, anul căderii comunismului.. Astfel, în contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980 în Republica Sovietică Socialistă Moldova, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, la care au participat 750 000 de oameni – aproximativ a șasea parte din populația de atunci. În cadrul adunării s-a propus declararea limbii române ca limbă de stat în republică și trecerea la grafia latină. La Sesiunea Sovietului Suprem al republicii, desfășurată între 29 august și 1 septembrie 1989, după intense dezbateri deputații au reușit să împlinească aceste visuri ale oamenilor”, a menționat consilierul local Marcel Bujor. El a făcut mențiunea că ”pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i sprijini pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, ziua de 31 august a fost proclamată prin Legea 53 / 2013 drept Ziua Limbii Române. Astfel, limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogățită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – este celebrată în ziua de 31 august în numele celor 28 milioane de vorbitori de limbă română din toată lumea”.
În spiritul acestor idei oneșteanul Marcel Bujor a adus ca argumente câteva cugetări ale unor mari personalități: Mihai Eminescu (”Limba este însăși floarea sufletului etnic al românilor”), Petre Țuțea (”Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om . E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană”) și Vasile Alecsandri(care considera limba română ”tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”).
Referitor la sărbătorirea Zilei Limbii Române la Chișinău consilierul local Marcel Bujor (care în activitatea sa de parlamentar în mandatul 2012 – 2016 a fost prezent la această sărbătoare pe meleagurile basarabene), a remarcat:”La Statuia lui Ștefan cel Mare și la busturile scriitorilor clasici ai limbii române se depun flori și se organizează un concert în Piața Marii Adunări Naționale. O explicație a venerației pe care basarabenii o au față de limba maternă este faptul că, timp de peste un secol înainte de Marea Unire din 1918, ei au fost sub ocupație țaristă și nu aveau nici școli, nici slujbe bisericești în limba română”.
În încheierea alocuțiunii sale din deschiderea Ședinței Consiliului Local Onești din ziua de 1 septembrie Marcel Bujor a recitat patru strofe din poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici, despre care a afirmat: ”este o poezie care a devenit Imnul de stat a (așa cum îmi place mie să spun) celei <<de-a doua Românii>>, aflată dincolo de Prut, Republica Moldova.”