Vernisajul Expoziției „Victor Brauner- Invenții și magie” la Muzeul Național de Artă Timișoara a fost cel mai important eveniment dîn cadrul deschiderii oficiale „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, ”, din puzderia de 130 de evenimente împrăștiate în oraș, în timpul weekendului fierbinte, 17-19 februarie 2023. Curatoare este Camille Morando, director de documentare la Centrul Pompidou Paris, profesor la École du Louvre, cercetătoare expertă în studiul operei lui V. Brauner, prin diferite studii. . Expoziția coincide și cu aniversarea a 120 de ani de la nașterea artistului (n la Piatra Neamț, 15 iunie 1903). Pictorul era cunoscut de unii doar ca protagonist al unui fapt aparent paranormal, în sensul vizionarismului, autor al tabloului „Autoportret” (cu un ochi scos), pictat la Paris, premonitoriu pentru accidentul real suferit de el însuși. După câțiva ani pictorul Victor Brauner a  revenit la Paris, (perioadă în care ochiul era un motiv obsesiv!), când își va pierde ochiul stâng într-un accident stupid, luând apărarea unui prieten, într-o altercație la un bar.

Foto 2 – Adam și Eva”, În perioada 1920-1925 (când pleacă la Paris), V. Brauner  trece prin diverse experimente avangradiste, cubism, expresionism, dadaism, constructivism. Aceasta însemna o geometrizare a formelor

Foto 3 – „Lot și fiicele sale” (Bătrâna între două fete). În stilul antiacademic, e stilizarea figurilor- simplificarea din imagistica populară.

Expoziția este prima retrospectivă în România,și în același timp cea mai amplă până acum din Europa de Sud-Est, periodizată conștiincioas în delimitările principale, pornind de la 1920, când a intrat in cercurile suprarealiste introdus de prietenul său Ilarie Voronca (cu care propune „Pictopoezia”), până-n 1966, anul morții sale. Astfel, prin amploarea ei, cuprinzând deopotrivă sculptură, desen, gravură, documente de arhivă, corespondență, ilustrații de carte, reviste avangardiste etc., e o viziune integratoare, de ansamblu asupra operei complexe a acestui pictor mereu neliniștit în căutarea noului, a surprizei, care împreună cu Tristan Tzara și alți români au inițiat punțile avangardismului de la București la Paris.

Foto 4 – Plante și animale”. În 1925 pleacă în Franța. Ca pictopoet, analizând corespondențele înre limbajul visual și cel poetic, asociind omul cu planta și animalul, se distanțează de estetica constructivistă anterioară. Din 1929 pictează peisaje crepusculare, omul amenințat, într-un spațiu nesigur, desertic ori suprareal. Pericol de moarte, prin imaginea unui dragon , vechiul balaur din basmele populare scoțând flăcări pe nări. ca o reflectare a unei lumi amenințătoare, în descompunere.

Periodizarea trece, prin avangardismul său și ca stare de spirit, prin primele aventuri constructiviste, prin suprarealismul dominant, prin onirism, prin studiul mitologiilor, ezoterismului, civilizațiilor arhaice și perioada de fetișism…

Suprarealismul de atunci (germinând chiar înainte de ororile Primului Război Mondial) și apoi sub amenințarea celui de-al Doilea Război Mondial, dincolo de modernismul extrem , antitradiționalist feroce, devine, foarte expresiv și militant în contextul actual, de escaladare a absurdului criminal.

Foto 5 – Satiric și caricatural este personajul ”Domnul K”- figură a tatălui și a dictatorului , grotescă, monstruoasă, prezentă în mai multe lucrări din anii de după 30. În tandem cu Ubu Roi al lui A. Jarry- persifalre a micului burghez.

Foto 6 – Sculptura ”All in All” Tot în Tot” sau ”marea metamorfoză”. ”Tot”- și ca un palindrom, care cuprinde Alpha și Omega, Începutul și Sfârșitul.

PS: În consonanță, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) s-a vernisat, in decembrie 2022,  expoziția „M.H. Maxy – De la avangardă la socialism”  – a unui pictor  (tot din plutonul avangardist!), dar care a știut să se descurce printre vremuri , ”bine merci”!    Articol  realizat  de  Maria  Nițu, Timișoara, membru al Uniunii Scriitorilor din România