Într-o atmosferă  plină de entuziasm, profesori, elevi, rude, prieteni, iubitori de cultură au asistat la o frumoasă lansare de carte organizată de Filiala Cosânzeana a Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti” din Onești. Directorul instituției, Ionuț Tenie a precizat că  volumul apărut la Editura ”Magic Print” din Onești, ”Începuturile  regalității orientale” de Victor Plutașu nu este doar un fapt excepțional, ci și un sentiment unic trăit de foarte tânărul autor, care, la 16 ani,publică prima sa carte.

Prof. dr. Liviu Neagoe a reiterat ideea, subliniind că  ”bucuria scrisului s-a metamorfozat în pasiune prin acest proiect în devenire, atent redactat într-un stil care caută să iasă din tipicul școlar. Este vorba de o carte – provocare  a unui tânăr istoric despre care  vom mai auzi cu siguranță.”

Prof. Iulian Budescu, impresionat de sinceritatea prin care autorul și-a măsurat convingerile în finalul  lucrării  și-a întregit  aprecierile la adresa celui sărbătorit: ”inteligent, tânăr, frumos, o combinație  ideală. Cartea, bine documentată, cu material excelent  sistematizat, cu tabele comparative, vădește și un oarecare talent literar”, oferindu-i autorului un ceas, obiect simbolic, marcând timpul  istoriei și timpul  istoricului. Vorbitorul i-a îndemnat pe cei prezenți să solicite  și câte un autograf, care, după opinia sa, peste câțiva ani va valora milioane.

Din partea Editurii ”Magic Print” a luat cuvântul Mara Dohotaru, elevă încă în clasa a VII a, care consideră cartea lui Victor Plutașu pretențioasă dar rafinată, fascinantă, impunând prin claritate și multitudine de aspecte abordate: mitologie, religie, scriere, arheologie, etc.

Un moment aparte l-a constituit  prezentarea făcută de autor. El a evocat succint nașterea pasiunii pentru istorie, în clasa a V a cu profesorul Victor Ciochină. Apoi, cu alura  unui veritabil universitar, a prezentat cartea pe care o consideră  ”complicată ca subiect, un subiect  aproape deloc abordat de istoricii noștri. Modalitatea de lucru a constat în analiza, compararea izvoarelor și exprimarea  unor opinii. A rezultat o sumă de deducții  temperate de  principiul că nimeni nu poate atinge adevărul absolut. Sarcina istoricului este însă aceea  de a se apropia  cât mai mult de  cunoașterea totală.” Vorbitorul  a mai spus: ”cercetarea istorică este obstrucționată de doi factori: naționalismul și  ignorarea unor studii anterioare.” Apoi  a intrat în amănunte științifice. Ideea conform căreia civilizațiile sumeriană și  egipteană ar fi independente a fost risipită de Mircea Eliade. Cele două forme sunt în succesiune, determinând la rândul lor, în paralel, evoluția grecilor și a etruscilor, ultimii constituind  substratul civilizației romane. Studiul istoriei procură celui pasionat lucruri fascinante, care nu se predau în școală.

Cu interes au fost așteptate  opiniile profesorilor de specialitate.  Constantin Stăcescu, directorul Colegiului Național ”Costache Negri” din Târgu Ocna, a precizat că  ”tânărul istoric și-a ales o temă înfiorător de dificilă, și-a asumat un curaj pe care mulți  dintre specialiștii experimentați nu-l au”, întrebându-se câți studenți aflați în pragul absolvirii ar putea scrie o asemenea lucrare.  Au fost consultate 66 de surse, unele în germană sau engleză, de unde se vede necesitatea și importanța, pentru un istoric, de a stăpâni limbile clasice și moderne. Un singur citat poate solicita lectura unui întreg volum,  trei cărți pot fi sursă pentru o singură frază. Efort intelectual imens, în condițiile în care ca elev mai  ai și alte obligații, nu simple și nici puține.

Prof. dr. Bogdan Romandaș, admirând realizarea grafică a copertei și a cărții în general, a sesizat că ”se observă anumite linii directoare, pe care tânărul cercetător și le-a propus și care vor fi continuate, probabil, pe noi trepte ale unui proiect cu o arhitectură foarte complexă”. Apoi, a intrat în detalii: ”sumer” înseamnă ”poporul capetelor negre”; tăblițele cu scrierea  cuneiformă sunt cele care au salvat amintirea primei civilizații; cultura orientală este un depozit de  frumoase legende; obișnuința conducătorilor de a-și lua nume de animale s-a perpetuat până în Evul Mediu, ”Arthur” însemnând ”urs” (și numele unui oraș, Berlin înseamnă tot ”urs”),  Richard Inimă de Leu onorându-și numele. Consideră  cartea lansată un prim exercițiu foarte frumos, un început promițător și așteaptă următoarea lucrare a lui Victor Plutașu, poate cu un subiect medieval.

Prof. Victor Ciochină s-a întrebat dacă nu cumva, predând cu prea multă pasiune istoria, a schimbat destinul unor  elevi. În cazul lui Victor Plutașu, nu poate plana îndoiala. ”Mă urmărea atent,  mă bombarda cu întrebări, avea dorința de a  face referate la fiecare lecție. În afara școlii, în curtea unei grădinițe, le ținea colegilor curioși adevărate cursuri de istorie. Iată de ce cartea lui este pentru mine, rodul unei mari pasiuni, autorul mergând întâi la origini, cu intenția temerară de a  cuprinde întregul”. Vorbitorul  a făcut apoi câteva precizări interesante: popoarele barbare au invadat Sumerul pentru a se înfrupta din realizările  acestuia; datorită scrierii, limba sumerienilor a supraviețuit devenind vehicul civilizator între popoare; globalizarea, pe care unii cercetători o numesc  <<americanizarea>> de astăzi, are un prim precedent în sumerizare. Revenind  la cartea elevului său profesorul Victor Ciochină o consideră antrenantă, îndemnându-te să deschizi și alte cărți. Amintindu-și de momentul  când muzeograful oneștean Constantin Eminovici i-a pus în mână o lucrare științifică despre arta ceramicii, ”Zei, morminte, cărturari” declanșându-i dorința de a deveni cu orice preț profesor de istorie, pensionarul Victor Ciochină i-a urat elevului Victor Plutașu un drum cât mai lung.

Frumoase cuvinte, emoționante, a rostit profesoara Florica Veleșcu, subliniind că Victor Plutașu  este ”un dar al providenței pentru noi, oneștenii, un model de  tinerețe  care știe să sintetizeze experiența, de curiozitate care nu permite dispariția adevăratelor însușiri  ale școlii românești.”

Încheind festivitatea, Ionuț Tenie, directorul Bibliotecii Municipale ”Radu Rosetti”, i-a urat sărbătoritului  ”un viitor  strălucit și un nume care să  îmbogățească faima orașului”. A pus și o condiție: să rămână printre noi!

Gânduri asemănătoare i-au preocupat și pe alții la ieșirea din sala Filialei ”Cosânzeana” a Bibliotecii  Municipale, care și-au împărtășit  impresiile mai puțin academic:

”- Ai văzut ce am văzut și eu?

– Da, un fenomen, dar ai să vezi cum ni-l fură și pe acesta străinii!”

Nimeni nu a avansat ideea că Victor Plutașu este un geniu, deși filosoful Andrei Pleșu socotește că la  fiecare milion de locuitori prezența unui geniu  este obligatorie în fiecare generație. Așadar, avem printre  noi 20 de genii care trebuie  descoperite și stimulate. Românii și deci și oneștenii au dreptul să viseze. Iar dacă unul dintre ai  noștri, talent de excepție, va studia la o universitate celebră din Occident și va intra într-un colectiv de elită, acesta va fi probabil  Victor Plutașu!           Prof. Aristotel Pilipăuțeanu

Volumul ”Începuturile  regalității orientale”, care îl are ca  autor pe Victor Plutașu a fost prezentat și în  cadrul Clubul de Istorie „Alecu Aslan” al Colegiului Național  „Dimitrie Cantemir” din Onești. Despre  această  carte,  care ne introduce în lumea fascinantă și misterioasă a Orientului Antic, au vorbit  elevele Ana Maria Bucur și Miruna Ioana Pelin. S-a evidențiat faptul că  această carte este una ”polemică, provocatoare despre un timp istoric şi personalitățile pe care trebuie să le cunoaştem, să le judecăm fără patimă , în termenii adevărului istoric.Analiză sobră, ştiinţifică, informaţia bogată , selectată, pregătită cu masură, comparațiile făcute cu tabele doveditoare , stilul alert , limpede , concret folosind o bibliografie amplă stârnesc curiozitatea şi incită la lectură orice cititor pasionat sau nu de istorie”.  Trimiterile  sunt ”la autori consacrați precum CONSTANTIN Daniel , Mircea ELIADE, Constantin C. GIURESCU sau Pierre MONET, urmați de înca 60 de istorici aleși de către Victor Plutașu cu o adevărată pricepere și un spirit de observație și selectare a informațiilor bine dezvoltat.”

  Menționăm că în palmaresul lui Victor Plutașu se află:

–  Locul I la Etapa județeană a Olimpiadei de Limba Franceză 94 de puncte și calificarea la Faza Națională a Olimpiadei la Craiova (în 2020)

 –  Locul I la Concursul Național de istorie „Nicolae Iorga” 100 de puncte

– Locul I la două  competiții internaționale de istorie: la Concursul Internațional „Imperiul Otoman” și Concursul Internațional „Civilizații Pierdute” (în anul 2021)

–  Locul I la Olimpiada Națională de Istorie de la Tg. Mureș, cu  93 puncte

–  Locul 6 la „International History Bee Europa” și „Orientul Apropiat”

–  Premiul I la Concursul Național de Istorie „Vasile Pârvan”

–  Premiul de excelență la Concursul Național de istorie „Adevăr și memorii, Holocaust în România”

– Premiul al II-lea la Concursul Internațional de eseuri „Treasure Hunt- Istoria din Casa mea”

– Apariția primelor opere publicate în domeniul istoric: ” „Antisemitismul. Catastrofă a lumii românești din sec XX”  și cartea „Începuturile Regalității Orientale” publicată la Editura „Magic Print” din Onești (în 2022).

   De asemenea, în anul trecut Victor Plutașu a publicat și două nuvele psihologice (”Fericirea  revederii” și ”De ce Aruru?”), pe site-ul AMPRENTA  DE ONEȘTI. Ele  au apărut la 21, 23 septembrie și la 6 decembrie  și  pot fi citite pe acest site la rubrica ”Biblioteca de proză”.

COMENTARII

Doina  Neagu (Onești)