CALENDAR CULTURAL IULIE 2021
Dacă albina ar şti pentru ce face mierea, poate nu ar mai face-o aşa de dulce.
Lumina ne-a fost dată ca să vedem mai bine… întunericul.
Cu o inimă plină poţi umple un pahar gol, dar cu un pahar plin nu poţi umple niciodată o inima deşartă.
S-a spus întotdeauna că moda e o nebunie, dar în secolul nostru nebunia e la modă.
Femeile care se uită prea mult pe fereastră ţin deschisă uşa căsniciei lor.
Sunt oameni care, spălându-se pe obraz, îşi murdăresc mâinile.
AFORISME CLASICE DE POETUL MIHAI CODREANU (ÎN FOTO), DE LA A CĂRUI NAȘTERE S-AU ÎMPLINIT – LA 25 IULIE – 145 DE ANI!
1 iulie
– 140 de ani de la apariția, la Iași a primului număr din Contemporanul, Revistă ştiinţifică şi literară, ce până la 1 mai 1891 s-a aflat sub redacţia lui Ioan Nădejde și a fost principala publicaţie a socialiştilor;
– 95 de ani de la nașterea disidentului anticomunist Gheorghe URSU (1 iul. 1926, Soroca – 17 nov. 1985, Jilava), ucis, prin tortură, în arestul Securităţii;
– 60 de ani de la moartea scriitorului francez Louis-Ferdinand CÉLINE (27 mai 1894, Courbevoi – 1 iul. 1961, Meudon);
2 iulie
– Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (sărbătoare naţională în Republica Moldova);
– 95 de ani de la nașterea scriitorului Octavian Paler (2 iul. 1926, Lisa, jud. Brașov – 7 mai 2007, București), poet, prozator, eseist, reputat jurnalist şi editorialist român, comentator al fenomenelor politice şi culturale;
3 iulie
– 135 de ani de la nașterea istoricului de artă Ion D. ŞTEFĂNESCU (3 iul. 1886, Preajba, jud. Teleorman – 11 iul. 1981, Iaşi), doctor în litere la Sorbona (1928), profesor la Universităţile din Atena, Paris, Bruxelles şi Bucureşti;
4 iulie
– 145 de ani de la nașterea juristului George G. MÂRZESCU (4 iul. 1876, Iași – 12 mai 1926, Iaşi), primar al Iaşului (1914-1916), ministru în guverne liberale; în 1924,. Pe baza legii care-i poartă numele, Partidul Comunist Român a fost scos în ilegalitate;
– 110 ani de la nașterea matematicianului Victor NADOLSCHI (4 iul. 1911, Chişinău – 9 mai 1996, Bacău), astronom; a organizat şi dezvoltat posibilităţile de cercetare la Observatorul Astronomic al Universităţii din Iaşi, profesor la Facultatea de Ştiinţe din 1935 până în 1966;
– 85 de ani de la moartea istoricului Gheorghe GHIBĂNESCU (29 sep. 1864, Gugeşti, jud. Vaslui – 4 iul. 1936, Iași), genealogist și slavist, membru al Academiei Române; a editat o mare colecție de documente din orașele și satele Moldovei, traduse din limba slavonă, a pus, în 1920, alături de Gheorghe Ghibănescu, Mihai Costăchescu, Sever Zotta și N. A. Bogdan, bazele Muzeului municipal al Iașului;
5 iulie
– 85 de ani de la moartea filologului clasicist Cezar PAPACOSTEA (11 nov. 1886, Molovişte, Macedonia – 5 iul. 1936, Brăila), traducător; a alcătuit studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti, membru al Academiei, autor al unor volume precum: Evoluția gândirii la greci, Platon, Phaidon sau despre nemurirea sufletului, o cercetare critică și traducere; notă: unele surse indică decesului în 6 iulie;
6 iulie
– 70 de ani de la nașterea muzicianului Adrian IORGULESCU (6 iul. 1951, București), compozitor, profesor, preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, a fost Ministrul Culturii şi Cultelor în Cabinetul Tăriceanu (aug. 2005 – dec. 2008);
– 50 de ani de la sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România prin publicarea, la 6 iulie 1971, de către Comitetul Executiv al CC al PCR a „Propunerilor de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico – ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de Nicolae Ceauşescu. Ele au fost inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord și au dus la o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale;
7 iulie
– 135 de ani de la nașterea compozitorul Ion HARTULARY-DARCLÉE, fiul sopranei Hariclea Darclée (7 iul. 1886, Paris – 2 apr. 1969, București), dirijor al Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii Române, autor de opere și operete (Amorul mascat, Capriciu antic, Amazoana, Miracolul cameliilor, Zig-Zag, Operetta, Margery), muzică vocal-simfonică (poemul Visul lui Bălcescu), simfonii (Vârful cu dor) precum și al suitei simfonice Picturi de Grigorescu;
8 iulie
– 130 de ani de la nașterea biologului Constantin MOTAŞ (8 iul. 1891, Vaslui – 15 ian. 1980, Bucureşti), membru al Academiei Române, profesor la Catedra de Zoologie descriptivă la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi şi la Facultatea de Agronomie; a condus Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi şi Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea;
9 iulie
– 95 de ani de la nașterea psihologului Steluţa TEODORESCU (9 iul. 1926, Moineşti – 9 mai 2008, Iaşi), profesor universitar, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza” între anii 1976 și 1981;
10 iulie
– 25 de ani de la moartea actorului Dan ACIOBĂNIŢEI (20 mar. 1948– 10 iul. 1996, Iaşi), activând pe scena Teatrului Naţional „V. Alecsandri” din Iaşi timp de peste două decenii (1975-1996); între 1992 și 1996, a fost lector la Facultatea de Teatru a Academiei de Arte „George Enescu” din Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete;
11 iulie
– 40 de ani de la moartea istoricului de artă Ion D. ŞTEFĂNESCU (3 iul. 1886, Preajba, jud. Teleorman – 11 iul. 1981, Iaşi), doctor în litere la Sorbona (1928), profesor la Universităţile din Atena, Paris, Bruxelles şi Bucureşti;
– 310 ani de începerea luptelor de la Stănileşti, pe Prut, unde oştile ruseşti şi moldovene, conduse de Petru I şi Dimitrie Cantemir, sunt înfrânte de către turci, 11-26 iul. 1711;
12 iulie
– 485 de ani de la moartea umanistului olandez ERASMUS (Desiderius) din Rotterdam (28 oct. 1466, Rotterdam – 12 iul. 1536, Basel, Elveția), teolog din perioada Renașterii și Reformei, numit de Stefan Zweig drept „primul european conștient”, autorul satirei Laus Stultitiae (Elogiul nebuniei, 1509, dedicată lui Thomas Morus);
– 85 de ani de la nașterea istoricului Ilie SEFTIUC (12 iul. 1936, Horodiştea-Păltiniş, jud. Botoşani – 19 mar. 1996, Iaşi), profesor la Catedra de Istorie Universală a Facultăţii de Istorie a Universităţii ieşene, cu contribuţii originale îndeosebi în cercetarea demersurilor diplomaţiei româneşti interbelice pentru apărarea intereselor şi drepturilor suverane ale României la Dunăre şi pentru stabilirea unui regim al străinilor avantajos ţărilor riverane;
13 iulie
– 135 de ani de la nașterea actriței Maria VENTURA (13 iul. 1886, Bucureşti – 3 dec. 1954, Paris), cu un succes european, societară a Comediei Franceze din 1922, directoare a unui teatru bucureştean care i-a purtat numele;
– 95 de ani de la moartea chimistului Nicolae TECLU (18 oct. 1839, Brașov – 13/26 iul. 1916, Viena), membru al Academiei din 1879, profesor la Universitatea din Viena, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea chimiei mondiale; a inventat un arzător (bec) performant, ce a păstrat numele de Bec (arzător) Teclu;
14 iulie
– 145 de ani de la nașterea chimistului Neculai COSTĂCHESCU (14 iul. 1876, Huşi, jud. Vaslui – 14 iul. 1939, Iaşi), membru al Academiei Române, elev şi urmaş al savantului Petru Poni la catedra de Chimie Anorganică a Universităţii din Iaşi, primul doctor în chimie din România, întemeietorul şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe;
15 iulie
– 415 ani de la nașterea pictorului şi gravorului olandez REMBRANDT (Harmenszoon van Rijn, 15 iul. 1606, Leiden – 4 oct. 1669, Amsterdam), maestru al tehnicii clar-obscur-ului;
– 10 de ani de la moartea criticului şi istoricului literar Virgil CUŢITARU (14 iun. 1937, comuna Schitu Duca, jud. Iaşi – 15 iul. 2011, Iași);
16 iulie
– 75 de ani de la moartea medicului neurochirurg Dumitru BAGDASAR (Dimitrie, 17 dec. 1893, com. Roșiești, jud. Vaslui – 16 iul. 1946, București), profesor la Facultatea de Medicină din București; a pus bazele școlii românești de neurochirgie;
17 iulie
– 80 de ani de la moartea botanistului Alexandru POPOVICI (30 oct. 1866, Ţigănaşi, jud. Iași – 17 iul. 1941, Iaşi), membru al Academiei de Ştiinţe din România, profesor de botanică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii ieşene timp de peste patru decenii (1895-1936), a început (1922) organizarea Grădinii Botanice, din vecinătatea clădirii Universităţii ieşene, reluând şi continuând Grădina Botanică fondată de Anastasie Fătu, în 1856;
– 200 de ani de la sfârșitul revoluției lui Tudor Vladimirescu, prin Lupta de la Slobozia, la 17 iul. 1821, unde cetele de panduri au fost înfrânte de turci, printre cei luați prizonieri fiind și Papa, fratele lui Tudor Vladimirescu;
18 iulie
– 45 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii, obținută într-un concurs olimpic, obținută de Nadia COMĂNECI, pe 18 iul. 1976, la numai 14 ani, la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal; afişajul electronic nici nu era programat să arate nota 10, aşa că pe ecran a apărut nota 1.0, moment repetat de 7 ori la acea ediție;
19 iulie
– 90 de ani de la moartea medicului Nicolae Constantin PAULESCU (11 nov./30 oct. 1869, București – 19 iul. 1931, București), profesor la Facultatea de Medicină din București; a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină; unele surse indică nașterea pe 8 nov. 1869;
20 iulie
– 115 ani de la nașterea artistului plastic Călin ALUPI (20 iul. 1906, Vancicăuți – 19 sep. 1988, Iași), desenator și pictor, reprezentant al postimpresionismului românesc;
– 95 de ani de la moartea medicului veterinar Ioan ATHANASIU (27 apr. 1868, Sascut, jud. Bacău – 20 iul. 1926, Bucureşti), membru corespondent al Academiei; numele său este legat de inventarea ergografului cu bile, folosit în multe laboratoare din străinătate; a fost unul dintre iniţiatorii cercetărilor de electromiografie;
– 5 ani de la moartea actorului Radu BELIGAN (14 dec. 1918, Galbeni, Filipești, jud. Bacău – 20 iul. 2016, București), membru de onoare al Academiei Române în 2004; pe 15 decembrie 2013 a fost inclus in Cartea Recordurilor ca fiind cel mai longeviv actor aflat în activitate pe scena unui teatru, absolvent ca șef de promoție al Liceului Internat „Costache Negruzzi” din Iași în 1937;
21 iulie
– 200 de ani de la nașterea scriitorului Vasile ALECSANDRI (14 iun.1818 sau 21 iul./2 aug. 1821 – 22 aug./3 sep. 1890, Mircești), poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române; Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21.07.1821, dar de la descoperirea actului de naştere, lucrările de istorie literară indică data 14 iun. 1818;
– 90 de ani de la nașterea muzicianului Ion BACIU (21 iul. 1931, Brateiu, jud. Sibiu – 7 nov. 1995, Ploieşti), dirijor permanent şi director al Filarmonicii Moldova, profesor şi rector al Conservatorului „George Enescu” din Iaşi;
22 iulie
– 80 de ani de la nașterea geografului Alexandru UNGUREANU (22 iul. 1941, Piatra Neamț, jud. Neamț), specialist în Geografie umană, profesor emerit al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Geografie și Geologie, membru al Academiei din 1995;
23 iulie
– Ziua Presei Militare Române;
24 iulie
– 145 de ani de la instaurarea guvernului liberal în frunte cu Ion C. Brătianu, la 24 iul. 1876, care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878), a fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-au adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional;
25 iulie
– 145 de ani de la nașterea scriitorului Mihai CODREANU (25 iul. 1876, Iași – 23 oct. 1957, Iaşi), maestrul sonetului românesc, membru al Academiei Române, cu o intensă activitate literară în paginile revistelor ieşene Viaţa românească, Însemnări ieşene, Lumea, Însemnări literare, profesor şi rector al Conservatorului de muzică şi artă dramatică din Iaşi şi director al Teatrului Naţional „V. Alecsandri”, autor al unor volume precum: Statui, Diafane, Din când în când, Cântecul deşertăciunii;
26 iulie
– 310 ani de la finalul războiului de la Stănileşti, pe Prut, început pe 11 iul. 1711; oştile ruseşti şi moldovene conduse de Petru I şi Dimitrie Cantemir sunt învinse de cele turcești, cer pace în 26 iul. 1711 și Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, cu familia, urmat de câteva sute de boieri;
– 165 de ani de la nașterea scriitor irlandez George Bernard SHAW (26 iul. 1856, Dublin – 2 nov. 1950, Ayot Saint Lawrence), dramaturg, critic de artă și publicist politic, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, pe care l-a refuzat;
– 100 de ani de la intrarea în vigoare, la 26 iul. 1921, a Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria, semnat pe 4 iun. 1920, actul prin care se ecunoașterea pe plan internațional unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România;
27 iulie
– 180 de ani de la moartea poetului romantic rus Mihail LERMONTOV (15 oct. 1814, Moscova – 27 iul. 1841, Piatigorsk);
– 100 de ani de la nașterea lingvistului Eugeniu COȘERIU (Eugenio Coseriu, 27 iul. 1921,com. Mihăileni, jud. Bălți, Republica Moldova – 7 sep. 2002, Tübingen, Germania), membru de onoare al Academiei Române, student și doctor „honoris causae” al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cetăţean de onoare al Iaşului în anul 1992, fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, considerat părintele lingvisticii integrale, unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX;
– 15 ani de la moartea teologului iudaic Alexandru ŞAFRAN (12 sep. 1910, Bacău – 27 iul. 2006, Geneva), filosof, istoric, şef-rabin al Cultului Mozaic din România, şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997), autor a numeroase lucrări în toate domeniile spiritualităţii evreieşti, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997;
28 iulie
– 280 de ani de la moartea compozitorului italian Antonio Lucio VIVALDI (4 mar. 1678, Veneția – 28 iul. 1741, Viena), cel mai renumit compozitor veneţian din era Barocului târziu, autor de opere, sonate şi concerte, cele mai cunoscute fiind cele 4 concerte pentru vioară, numite Anotimpurile (1725);
29 iulie
– 170 de ani de la moartea poetului romantic Ion CATINA (20 oct.1827, București – 29 iulie 1851, București), jurnalist, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; a debutat în Curierul Românesc în 1846, cu volum Poezii, urmat în 1847 de piesa Zoe;
30 iulie
– 85 de ani de la moartea academicianului Ion BORCEA, fondatorul oceanologiei româneşti (13 ian. 1879, Buhociu, jud. Bacău – 30 iul. 1936, Agigea, jud. Constanţa), profesor de zoologie la Universitatea din Iaşi timp de trei decenii; a înfiinţat, în 1926, Staţiunea zoologică marină de la Agigea, pe care a condus-o ca director timp de un deceniu;
31 iulie
– 155 de ani de la moartea muzicianului maghiar Franz LISZT (22 oct. 1811, Raiding – 31 iul. 1886, Bayreuth), compozitor și unul dintre cei mai renumiți pianiști ai tuturor timpurilor;
– 35 de ani de la trecerea la Domnul a Patriarhului Iustin MOISESCU (5 mar. 1910, Cândeşti, jud. Argeş – 31 iul. 1986, Bucureşti), mitropolit al Moldovei şi Bucovinei timp de două decenii (1957- 1977); până la alegerea sa ca Patriarh, la 19 iunie 1977, sub directa sa îndrumare a apărut la Iași revista Mitropolia Moldovei şi Sucevei;
– 25 de ani de la moartea geografului Marcel VÂRLAN (25 sep. 1956, Duda-Epureni, jud. Vaslui – 31 iul. 1996, Sf. Gheorghe, jud. Tulcea), profesor la Catedra de Geografie fizică a Universităţii din Iaşi, specialist în geomorfologie
Rubrică lunară realizată cu sprijinul Bibliotecii Județene ”Gheorghe Asachi” din Iași