ASTĂZI, 12 NOIEMBRIE, CELEBRA GIMNASTĂ NADIA COMĂNECI PĂȘEȘTE ÎNTR-UN NOU AN AL FERICITEI SALE EXISTENȚE. ”AMPRENTA DE ONEȘTI” ÎI ADRESEAZĂ CALDE FELICITĂRI, URĂRI DE VIAȚĂ LUNGĂ ȘI SĂNĂTATE, ALĂTURI DE FRUMOASA SA FAMILIE!
Tripleta de aur a inteligenței românești, Eugen Ionesco – Mircea Eliade – Emil Cioran, premianții ”Nobel”, George Emil Palade și Herta Muller, ”regele” Hagi sau soprana Angela Gheorghiu au dus faima geniului românesc peste mări și oceane. Totuși, nici unul din aceste nume nu s-a bucurat de popularitatea, admirația și afecțiunea care a încoronat numele Nadiei Comăneci. ”Zeița de la Montreal” este patetic evocată de numeroși autori de scrieri cu caracter monografic, de la Ioan Chirilă până la Ștefan Olteanu, de filme și emisiuni tv.
Oneștenii o venerează mult pe Nadia Comăneci. Liceul unde a învățat îi poartă numele iar un monument semnificativ, creație a sculptorului Eremia Grigorescu, străjuiește sala de sport unde celebra gimnastă și-a desăvârșit măiestria, grație marilor antrenori Marta și Bela Karoly. Sunt frecvent evocate evenimentele unor vremuri de mare strălucire sportivă: voința providenței ca în aceste locuri cu rezonanță istorică să se nască o stea a gimnasticii mondiale; un context favorabil prin prezența și a altor fetițe talentate; a unui antrenor formidabil; disponibilitatea autorităților vremii de a asigura cu generozitate baza materială necesară.
Nadia este fără îndoială o legendă. O dovedesc până și manifestările admirative, aproape mistice, din patria mică a ignoratelor așezări provinciale. În natalul meu Dorohoi, un constructor a avut curajul, într-o vreme când pe frontspiciul clădirilor trona uriaș chiar un singur nume, să înscrie în mozaic pe un bloc NADIA! La o șuetă cu prietenii vechi din copilărie, acum oameni maturi, cineva mi s-a adresat:
”- Ești din Onești. O cunoști, o vezi des pe Nadia?”
– Bineînțeles, i-am răspuns, locuim în același bloc! Și am auzit :”i-auziți, băi, domnul locuiește în bloc cu Nadia!” Un val de râs homeric mi-a tăiat complet pofta de argumentare și am continuat subiectul prezentând și eu generalități pe care le colportează toată lumea.
La Onești, doamna Ingrid Istrate, distinsa președintă a Clubului Sportiv Municipal și o femeie cu suflet mare, păstrează la Sala de gimnastică a clubului câteva trofee și daruri primite de la Nadia Comăneci, intenționând să inaugureze un colț muzeal. Un prim pas lăudabil. Dar turiștii își doresc să vadă locul unde a copilărit efectiv marea gimnastă. Apartamentul ei ar putea deveni peste ani un inedit muzeu. Noi, românii, când pomenim de acest subiect ne și gândim la o casă obișnuită cu acoperiș de țiglă și grădină. În Occident se amenajează câte o cameră / un apartament muzeu și într-o locuință colectivă. Canapeaua pe care s-a jucat și a visat Nadia, masa la care a deprins literele și cifrele, oglinda în care și-a admirat darurile cu care a înzestrat-o natura, fotografiile, cărțile, pot deveni mărturii sacre ale unei existențe de excepție. Celor care văd prea mult piedici în calea unui asemenea proiect, le amintesc o scenă petrecută cu mulți ani, vreo 40 în urmă. Când Majestatea Sa, Baudoin și regina Fabiola, suveranii Belgiei, și-au manifestat dorința de a vizita locuința Nadiei Comăneci, peste noapte, ca în basmul cu Podul de aur, pajiștea din str. Tineretului, nr.12 a devenit miraculos o vastă parcare, impecabilă din toate punctele de vedere. Și nu numai asta: o stradă a municipiului ar trebui să-i poarte numele, alta poate chiar a talentatului antrenor Bela Karoly.
Ar mai trebui să ne gândim și la ziua de 18 iulie, când Nadia Comăneci a avut formidabila evoluție notată în premieră absolută cu 1.00 adică 10, tabela nefiind pregătită pentru așa ceva la Montreal. Această zi a fost propusă de carismatica doamnă consilier Elena Pașcu Apăvăloaie drept ”zi a orașului”! Și s-au organizat în urmă cu un an, cu acest prilej, frumoase activități culturale și sportive. Admirația, prețuirea și recunoștința pe care le datorăm Nadiei Comăneci trebuie ridicate la loc de cinste. Dacă ea a reușit să dea strălucire internațională orașului nostru, suntem și noi datori cu astfel de lucruri. Fie și numai pentru faptul că niciun străin nu pronunță numele Oneștiului fără să-i vină în minte silueta aeriană a Nadiei. Articol realizat de prof. Aristotel Pilipăuțeanu
Comentarii
Dana Ela Țîntaru: La mulți ani ,Nadia !
Gică Gogu: Multă sănătate și fericire alături de cei dragi ei și familiei ,O sportivă desăvîrșită prin tot ce a facut!
Arminia Mihai: La Mulți Ani Nadia, zâna cea bună și frumoasă a României!
Maricica Ouatu